Șefii Poliției de Frontieră și Vămii din Halmeu reținuți de DNA, cu salarii de 4.000 de euro și sume de peste 300.000

Primul palier era doar al aceluia?

al anchetelor DNA în zona de graniță relevă o prezență constantă a autorităților

Într-o mișcare coordonată de luptă anticorupție, autoritățile judiciare au reținut, la începutul lunii octombrie, conducerea instituțiilor de frontieră din zona Halmeu, situată în județul Satu Mare, la limita cu Ucraina. Procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Oradea al DNA au dispus măsura reținerii pentru 24 de ore a nouă inculpați, printre care se numără Viorel Adiel Babici, care conducea Sectorul Poliției de Frontieră Halmeu, și Mihai Kis, responsabil cu Biroul Vamal de Frontieră Halmeu.

Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de luare de mită în mod continuu.

În afară de cei doi șefi, au fost reținuți încă șapte colegi de profesie: Vasile-Iosif Herțeg și Remus-Vasile Vida, agenți de poliție de frontieră din același sector, precum și Nelu-Gheorghe Hendre, Sorin-Flaviu Urechean, Marius-Adrian Gîrba și Marcel-Dorel Șichet, toți funcționari ai Biroului Vamal de Frontieră Halmeu.

Alin-Gheorghe Caraba, un alt agent de poliție de frontieră, completează lista celor nouă reținuți, fiind acuzat de constituirea grupului infracțional și complicitate la luarea de mită continuată.

Din punct de vedere procedural, opt dintre acești inculpați urmau să fie preduși în fața instanței de pe lângă Tribunalul Bihor, într-o ședință programată pentru data de 6 octombrie 2026, moment în care procurorii urmau să solicite arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile. A nouă persoană, Alin-Gheorghe Caraba, urma să fie prezentată Tribunalului Bihor într-o sesiune distinctă. Între timp, urmărirea penală a continuat pentru încă 38 de ofițeri și cercetați, care figurează în dosar în calitate de autori sau complici.

Investigația a scos în lumină un mecanism complex de corupție, structurată pe trei niveluri ierarhice, care funcționa în Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu.

Conform concluziilor anchetatorilor, această rețea a fost pusă bazele încă din anul 2022, context marcat de o intensificare semnificativă a traficului rutier și a transporturilor de colete și bagaje provenind din Ucraina și destinate spațiului Uniunii Europene.

Liderii grupării, Babici și Kis, erau considerați cei care coordonau întreaga activitate, utilizând pozițiile lor de conducere pentru a plasa persoane de încredere în locuri strategice.

Primul palier era format exclusiv de acești doi șefi, care stabileau regulile de organizare. Al doilea palier era ocupat de indivizi desemnați pentru coordonarea turelor de lucru.

Aceștia aveau sarcina de a gestiona membrii din ture, de a colecta și distribui mititele, iar ulterior de a remite o cotă-parte a sumelor strânse către cei doi lideri.

În cazul specific al Vămii Halmeu, persoanele aflate la acest nivel intermediar fixau „tariful” aplicabil fiecărui vehicul, rețineau aproximativ 25% din banii încasați de funcționarii vamali din tura respectivă pentru propriile interese și transmiteau restul către șeful biroului.

Al treilea palier era compus din polițiștii de frontieră și funcționarii vamali care executau efectiv controlul asupra persoanelor și mașinilor care traversau punctul de frontieră. Aceștia primeau bani direct de la șoferii care treceau granița dintre Ucraina și România, suma depinzând de modul în care își exercitau atribuțiile de serviciu sau dacă le neglijau.

În ceea ce privește sumele obținute, procurorii au stabilit că, în perioada analizată, personalul din linie a încasat de la șoferi valori cuprinse între 50 și 1.900 de euro sau echivalentul în alte monede.

Detaliile financiare privind șpăgile la nivel superior sunt la fel de

Detaliile financiare privind șpăgile la nivel superior sunt la fel de revelatoare. În cazul șefului Sectorului Poliției de Frontieră, Viorel Adiel Babici, anchetatorii susțin că acesta a primit, în intervalul cuprins între octombrie 2025 și mai 2026, o serie de sume și foloase necuvenite, inclusiv 6.450 de dolari și 2.750 de euro.

Mai mult, el impunea unui subordonat o taxă lunară de 4.000 de euro.

Pentru Mihai Kis, șeful Vămii Halmeu, se arată că a încasat în două rânduri, respectiv în august și septembrie 2026, câte 800 de euro de la un funcționar vamal aflat în subordinea sa.

Dimensiunea materială a afacerii a fost confirmată de rezultatele perchezițiilor. Procurorii DNA au efectuat 96 de percheziții în șase județe diferite: Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureș, Cluj și Mureș. Aceste acțiuni, demarate pe 5 octombrie, au vizat sediile a două instituții publice, dar și domiciliile unor persoane fizice. Au fost ridicate peste 300.000! La final, anchetatorii au ridicat peste 300.000 de euro sau echivalentul în alte valute. Operațiunea a fost realizată cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție, al Jandarmeriei și al structurilor de poliție din județele Bihor și Cluj. Dosarul vizează fapte de corupție comise în perioada 2025-2026.

Contextul mai larg al anchetelor DNA în zona de graniță relevă o prezență constantă a autorităților. Doar cu două săptămâni înainte de operațiunea de la Halmeu, pe 22 septembrie 2026, Serviciul Teritorial Suceava al DNA anunța reținerea a 11 persoane într-un alt dosar care afecta Biroul Vamal de Frontieră Racovăț și Sectorul Poliției de Frontieră Dorohoi.

Printre cei implicați se număra Fediuc Loredana, lucrător vamal de la Racovăț, acuzată de luare de mită continuată și trafic de influență continuat. Alți opt inculpați în această cauză, inclusiv un agent de poliție de frontieră de la Dorohoi, au fost plasați sub control judiciar.

Ulterior, Curtea de Apel Suceava a admis propunerile procurorilor, dispunând arestarea preventivă pentru 30 de zile a tuturor celor 11 inculpați, decizie confirmată în ședințele din 25 și 29 septembrie.

Un alt front de investigație s-a deschis la Vama Constanța, unde DNA a țintit Biroul Vamal de Frontieră Constanța. În luna mai 2026, au fost reținuți doi inspectori vamali, Suliman Diner și Vîlsan Bogdan, alături de un reprezentant al unei societăți comerciale. Acuzațiile includeau luarea de mită continuată pentru inspectori și darea de mită pentru reprezentantul firmei. Suliman Diner era suspectat că primea bani de la importatori pentru efectuarea formalităților vamale; într-un caz concret, se menționează suma de 6.500 de lei. În intervalul ianuarie-aprilie 2026, acesta ar fi primit și alte sume necuantificate, din care a transferat 10.000 de lei colegului său, Vîlsan Bogdan. Acesta din urmă solicita, în februarie 2026, câte 200 de dolari pentru fiecare container, condiție impusă pentru accelerarea procesului de vămuire.

Perchezițiile la domiciliul lui Suliman Diner au evidențiat existența a 73.626 de dolari și 147.780 de lei.

Rezolvarea parțială a cauzei de la Constanța a avut loc în iulie 2026, când DNA a sesizat Tribunalul Constanța cu acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Inspectorul Suliman Diner a acceptat o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare suspendată, Vîlsan Bogdan a primit doi ani și patru luni cu suspendare, iar reprezentantul firmei un an și șase luni cu suspendare.

Aceste evenimente subliniază amploarea eforturilor de combatere a corupției în punctele de trecere a frontierei, unde sumele mari de bani circulă zilnic între șoferi și oficiali, creând oportunități frecvente pentru mită.

Cazul de la Halmeu, cu sumele ridicate de peste 300.000 de euro și structura ierarhică complexă, rămâne unul dintre cele mai recente exemple ale acestei dinamici, demonstrând că și la granița de nord-est a României mecanismele de corupție erau bine consolidate până la intervenția DNA.