Cum a funcționat schema?

O femeie de 75 de ani din Cluj-Napoca a fost păcălită să predea 20.000 de euro unui necunoscut, încredințată de minciuna unor persoane care se prezentau ca angajați ai Băncii Naționale și ale Poliției Române.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Pe 28 octombrie, victima a depus plângere la Poliția Municipiului Cluj-Napoca. Sub pretextul unei fraude ipotetice asupra contului ei, bătrâna a fost îndemnată să retragă toți banii și să-i înmâneze unui străin. În aceeași zi, ofițerii au identificat și reținut un bărbat de 49 de ani, din județul Vâlcea, depistat în parcarea unui centru comercial din comuna Florești.

Cine stă în spatele fraudei?

Bărbatul a fost plasat sub control judiciar pentru înșelăciune.

Ancheta a arătat că suspectul nu a acționat solo, ci ca parte a unei rețele de infractori, bazată pe o înțelegere prealabilă.

Citește și:

Bărbatul s-a deplasat în Cluj-Napoca pentru a se întâlni cu victima, folosind un cuvânt în limba engleză ca cod de identificare pentru a facilita predarea banilor.

Cât s-a reușit să se recupereze?

Pe 30 octombrie, polițiștii au recuperat 18.000 de euro din suma totală de 20.000 de euro. Cercetările continuă pentru a identifica și aresta ceilalți complice implicați în schemă.

Autoritățile subliniază că această schemă exploatează încrederea vârstnicilor în instituțiile statului, folosind nume și uniforme false pentru a crea o iluzie de legitimitate. Experții în securitate cibernetică avertizează că astfel de atacuri se bazează pe presiune psihologică intensă, care împiedică victima să verifice informațiile prin canale oficiale. În acest caz, recuperarea a 18.000 de euro reprezintă un progres semnificativ, dar cele 2.000 de euro rămân obiectul urmăririi penale pentru a fi returnate victimei.