Pensionarii depășesc masiv copiii?

România continuă să piardă locuitori și să îmbătrânească într-un ritm alarmant. Cele mai noi date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o radiografie sumbră a transformărilor demografice prin care trece țara noastră.

La data de 1 iulie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 21.557,6 mii de persoane. Asta înseamnă o scădere de 0,5% față de aceeași perioadă din 2025, o confirmare clară că trendul descendent nu dă semne de oprire.

Cea mai frapantă realitate din statistici este prăpastia uriașă dintre generații. Persoanele de 65 de ani și peste i-au depășit cu nu mai puțin de 39,2% pe copiii cu vârste între 0 și 14 ani. Mai exact, avem aproape 4,09 milioane de bunici în comparație cu doar 2,94 milioane de copii.

Orașul își pierde din locuitori?

Acest dezechilibru a împins indicele de îmbătrânire demografică de la 135,4 (în iulie 2025) la 139,2 (în iulie 2026). Altfel spus, la fiecare 100 de copii care se mai nasc sau cresc în România revin acum aproape 140 de persoane vârstnice.

Dinamica teritorială scoate la iveală diferențe greu de ignorat între mediul urban și cel rural. Orașele pierd teren: doar 11,88 milioane de români mai aveau domiciliul la oraș, în scădere cu 0,9% față de anul trecut. La sate, însă, lucrurile au rămas aproape înghețate: 9,67 milioane de locuitori, cu o variație aproape invizibilă, de 0,02%. Migrația spre marile centre urbane continuă, dar într-un ritm tot mai modest.

În privința structurii pe sexe, femeile rămân majoritare, reprezentând 51,3% din totalul populației. Avem 11,04 milioane de românce, cu 54.300 mai puține decât în iulie 2025.

De cealaltă parte, populația masculină numără 10,50 milioane și a suferit o scădere ceva mai accentuată, de 59.600 de persoane într-un singur an.

Cine sunt cei mai mulți români?

Vârsta medie a românilor a urcat la 43,4 ani (în creștere cu 0.3 ani), în timp ce vârsta mediană a bătut un nou record, la 44,5 ani. Cel mai consistent segment de populație se află acum în grupa 45-49 de ani, reprezentând 8,6% din total.

La polul opus, nou-născuții și copiii de până la 4 ani abia dacă mai adună 3,9%, fiind depășiți de grupele 5-9 ani (4,9%) și 10-14 ani (4,8%).

O dovadă în plus că fenomenul de îmbătrânire nu doar că persistă, dar își adâncește rădăcinile în societatea românească.