Salariul minim din România crește mai rapid decât prețurile alimentelor

Ce spun datele Eurostat?

Salariile minime din România au înregistrat o creștere superioară ritmului cu care au scumpit produsele alimentare, conform unei analize detaliate realizate de Euronews Business.

Deși costurile de subsistență au cunoscut o escaladare semnificativă în întreaga Europă în intervalul cuprins între august 2021 și august 2026, veniturile de bază ale angajaților au avansat, în multe jurisdicțiuni, cu un ritm și mai accelerat.

Consecvența directă a acestui dezechilibru favorabil este faptul că categoriile cu venituri modeste dispun, în prezent, de o capacitate de cumpărare superioară celei din urmă cu cinci ani.

Excepția notabilă de la această regulă generală o constituie Malta, unde un salariat încadrat la pragul minim al remunerării observă o reducere de aproximativ 6% a volumului de alimente pe care le poate achiziționa din venitul brut, comparativ cu situația din 2021, în pofida majorărilor salariale aplicate.

Similar, și în Spania, precum și în Franța, lucrătorii încadrați la salariul minim au înregistrat un recul al puterii de cumpărare.

Analiza menționată, care se sprijină pe baza de date Eurostat, evidențiază disparități considerabile între statele membre. La nivel agregat al Uniunii Europene, indicele prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice a suferit o creștere medie de 34%. Totuși, impactul a fost disproporționat, Ungaria fiind țara cu cele mai mari pierderi, locuitorii acesteia fiind supuși unor scumpiri de aproximativ 57%. România și Bulgaria se situează imediat în urma vecinilor maghiari, ambele înregistrând o majorare a costurilor de peste 50%. La cealaltă extremă a spectrului, Cipru a beneficiat de o stabilitate relativă, cu un avans de doar 21%.

În afara granițelor UE, Elveția a demonstrat o reziliență remarcabilă, prețurile alimentare acolo înregistrând o creștere marginală de 5%. Este important de reținut că tendința inflaționistă în sectorul alimentar era deja activă înainte de invazia rusă din februarie 2022.

Conflictul militar a însă intensificat presiunea asupra costurilor, prin majorarea tarifelor la energie, creșterea prețurilor la îngrășăminte și transport, dar și prin tulburările din piețele agricole globale, efecte care s-au transferat direct în rafturile magazinelor.

În cadrul marilor economii europene, dinamica prețurilor a variat considerabil între august 2021 și august 2026. Franța a înregistrat o creștere de 25%, Italia de 30%, Germania de 34%, iar Spania de 35%.

Cum au variat prețurile în Europa?

Situația din Turcia, destinație preferată a vacanțelor pentru mulți români, prezintă un profil extrem. În această țară, scumpirile au atins nivelul de 752%, fenomen susținut de deprecierea severă a monedei naționale, lira, și de ani întregi de inflație galopantă. În paralel cu explozia prețurilor, salariile minime au urmat o cursă ascendentă.

Ungaria a liderat clasamentul UE cu o creștere de 93%, urmată de Germania (46%), Spania (29%) și Franța (20%). Turcia a depășit orice referință comparativă, cu o majorare a salariului minim de 823%. Serbia și Muntenegru au dublat, de asemenea, acest prag.

Cu toate acestea, nu toate statele au reușit să protejeze echilibrul financiar al cetățenilor.

În Malta, reducerea cantității de mâncare accesibilă este de 6% față de 2021, în timp ce în Spania pierderea este de 5%, iar în Franța de 4%. Pe de altă parte, Serbia și Muntenegru conduc clasamentul regional, oferind un plus de 37% la volumul de alimente accesibile. România, Croația, Albania, Bulgaria și Lituania au înregistrat avansuri ale puterii de cumpărare alimentare de peste 20%. Germania, Irlanda, Grecia, Belgia și Olanda au raportat creșteri moderate, situându-se în intervalul de 6% până la 10%.

Turcia rămâne un paradox statistic: deși salariile au avansat mai rapid decât prețurile, capacitatea de cumpărare alimentară a crescut doar cu 8%, după ani în care inflația a erodat constant veniturile reale.

Trebuie subliniat faptul că o remunerație mai mare nu garantează automat accesul la o alimentație mai bogată. Metoda de comparare folosită evaluează cantitatea de alimente care putea fi procurată cu salariul minim brut lunar în august 2021, față de aceeași sumă în august 2026.

Acest indicator nu reflectă fondurile rămase pentru cumpărăturile alimentare după deducerea impozitelor, chiriei și altor cheltuieli obligatorii.

O simplă scădere a ratei de creștere a prețurilor alimentare din cea a salariului minim poate genera iluzii, mai ales în contexte de inflație acută, cum este cazul Turciei.

O imagine mai fidelă a realității economice se obține prin compararea directă a puterii de cumpărare a salariului în cele două puncte temporale distincte.