Lavinia Marcu primeste premiul Rațiu Forum pentru studiul simbolurilor neo-legionare în hip-hopul românesc

Ce pasiune academică definește profilul laureatei în istorie și relații

Lavinia Marcu distinge cercetarea asupra prezenței miturilor legionare în rap-ul subteran din România

În cadrul manifestării „The Ratiu Dialogues on Democracy”, organizată la Turda între 4 și 6 septembrie 2026, Lavinia Marcu a fost desemnată câștigătoarea premiului Christopher Coker History Research Prize 2026, acordat de Rațiu Forum. Distincția a revenit pentru lucrarea sa intitulată „Reworking the Interwar Past: Neo-Legionary Symbolism and Memory in Romanian Underground Hip-Hop”, o analiză profundă a modului în care amprentele trecutului interbelic, în special cele legate de mișcarea legionară, sunt reinterpretate și integrate în textele muzicale din scena hip-hop underground din România.

Studiul evidențiază persistența memoriei colective și impactul acesteia asupra societății actuale, demonstrând că simbolurile politice din perioada interbelică nu s-au stins, ci au suferat o transformare și o recontextualizare în cultura populară contemporană.

Premiul Christopher Coker History Research Prize, inițiat în anul 2021 prin parteneriatul dintre Rațiu Forum și LSE IDEAS, își propune să susțină tinerii cercetători din România și din spațiul regional. Obiectivul central al acestei distincții este stimularea rigorii academice și a abordării critice a subiectelor istorice care rămân complexe și adesea controversate. Prin această inițiativă, organizatorii caută să încurajeze o nouă generație de specialiști să se implice în dezbateri istorice fundamentale.

Profilul academic al laureatei reflectă o pasiune constantă pentru domeniul istoriei și relațiilor internaționale.

Formația sa s-a consolidat ulterior prin absolvirea programului de masterat „Relații internaționale în secolele XIX–XXI: Istorie și Diplomație”, de asemenea la aceeași facultate. Activitatea sa academică nu s-a limitat la cursurile de bază, ci a fost marcată de participarea la diverse evenimente educaționale naționale și internaționale.

Printre acestea se numără școala de vară internațională din Sarajevo, din 2023, axată pe rolul justiției tranzitorii în reconstrucția drepturilor omului și a statului de drept în societățile post-conflict, precum și tabăra de studiu de la Sighet, cu tema „Learning from Our Past to Build the Future”, unde a participat în calitate de bursieră a programului un Settled – Freedom House România. În prezent, activitatea profesională a lui Lavinia Marcu se desfășoară în mediul didactic, fiind profesor de istorie la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din Constanța.

Într-un interviu acordat recent, Lavinia Marcu a reflectat asupra importanței confruntării oneste cu trecutul, subliniind necesitatea unei perspective obiective și la distanță, capabilă să clarifice nu doar evenimentele istorice, ci și dinamica prezentului. Discuția a acoperit și trăsăturile extremelor drepte europene actuale, precum și motivul pentru care a ales să investigheze versurile rap-ului subteran, un domeniu în care, conform analizei sale, se regăsesc și se reactivează constantele neo-legionare.

Când a fost întrebată despre semnificația premiului Rațiu Forum, Lavinia a recunoscut că nu și-ar fi imaginat un debut academic mai bun. Participarea la Dialogurile Rațiu și ceremonia de premiere au reprezentat un moment de mândrie și recunoaștere a eforturilor depuse în ultimii ani de cercetare.

Premiul a funcționat ca o motivație puternică pentru continuarea carierei academice.

Care a fost metodologia de selecție riguroasă a corpusului inițial?

Această experiență a evocat și amintirile legate de concursul „Tineri ambasadori ai României”, organizat în 2022 de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, cu tema „160 de ani de diplomație română modernă în viziunea tinerilor de astăzi”.

La acea vreme, distincția a servit drept catalizator pentru ieșirea din zona de confort, determinând-o să se implice mai activ în conferințe și proiecte, confirmându-i astfel că drumul ales era cel corect.

Traseul spre tematica actuală a fost unul organic, pornind din pasiunea personală pentru muzica rap. Lavinia a explicat că subiectul a venit-o pe ea, transformând-o dintr-un simplu ascultător într-un observator critic. Pe măsură ce a acumulat cunoștințe, a început să identifice gravitatea reinterpretării pozitive a temelor legionare în muzică. Deși idea a existat în mintea ei de ani buni, lipsa unui cadru formal a întârziat procesul de scriere. Apelul deschis de Rațiu Forum i-a oferit oportunitatea de a structura materialul acumulat. În ultimii ani, a documentat sistematic piese, a urmărit podcasturi, declarații publice ale artiștilor și aparițiile lor la evenimente, construind o bază solidă de date.

Metodologia de lucru a implicat o selecție riguroasă a corpusului inițial. Lavinia a ascultat aproximativ 500 de piese, eliminând cele cu referințe vagi sau insuficiente, concentrându-se pe cele care conținea simboluri clare, gesturi sau referiri directe la iconografia legionară.

A analizat nu doar textele, ci și contextul de producere, interviurile artiștilor și reacțiile publicului, pentru a înțelege cum funcționează aceste referințe în cadrul unui mesaj mai larg.

A folosit metode interdisciplinare, combinând analiza de conținut cu perspectiva sociologică și istorica, pentru a evita interpretații superficiale sau tendencioase.

Rezultatele au arătat că, deși unele piese folosesc simboluri legionare într-un mod critic sau ironic, multe alte piese le rehabilitează, le romanticizează sau le transformă în embleme de identitate și rezistență. Acest fenomen nu este izolat: se observă în piese de la artiști din București, Cluj, Timișoara și Iași, sugerând o difuzare largă și nu doar locală.

Unele referințe sunt evidente — cum ar fi mențiunile la Codreanu sau la Gardă de Fier — altele sunt mai subtile, codificate în metafore sau în referiri la date istorice specifice.

Studiul nu condamnă nici nu aprezintă fenomenul, ci încearcă să-l înțeleagă ca semnal al unei memorií neînvăţate, care continuă să influențeze tineretul prin canale neașteptate. Hip-hop-ul subteran, adesea văzut ca spațiu de protest și de expresie alternativă, devine, în această analiză, un teren unde trecutul interbelic se reînvie — nu ca lecție de istorie, ci ca material de identitate.

Pentru Lavinia Marcu, acest premiu nu este doar o recunoaștere a muncii trecută, ci un punct de plecare. Speră să continue cercetarea pe alte forme de expresie urbană — de la graffiti la muzică electronică — pentru a vedea cât de profund sunt înrădăcinate aceste memorií în tissu cultural al României contemporane.

Credă că, doar prin înțelegere, nu prin ignoare sau condamnare moralistă, se poate vorbeie chiar despre trecutul nostru.