Ce le-a cerut România UE?
La Bruxelles, în cadrul ședinței Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă (EMCO), desfășurată marți și miercuri, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – CNSLR-Frăția a solicitat instituțiilor europene implementarea unor măsuri tangible. Obiectivul este extinderea sferei negocierilor colective și asigurarea aplicării reale a obligațiilor legale existente. Această solicitare a fost raportată de Agerpres.
Știri de ultimă oră
Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiri
Nicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din Europa
Pariuri în România: piața, istoria și noii jucători
Texasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniReprezentativa parteneriatului social din România a participat alături de oficialii Ministerului Muncii și ai Confederației Patronale Concordia.
La masă au fost aduși delegații Comisiei Europene, ai guvernelor statelor membre, precum și ai principalilor actori economici și sociali.
Focusul discuțiilor a fost analiza funcționării dialogului social la nivel național, gradul de implicare a sindicatelor și a patronatelor în luarea deciziilor, dar și evoluțiile recente din domeniul convențiilor colective.
Discursul CNSLR-Frăției a evidențiat starea actuală a negocierilor colective în România. Datele prezentate arată că, în 2024, procentul lucrătorilor acoperiți de contracte colective de muncă s-a situat la 42,6%.
Care este situația reală?
Este o valoare considerabil mai mică decât nivelul de 80% stabilit de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Acest decalaj impune elaborarea și adoptarea unui plan de acțiune dedicat promovării negocierii colective.
La scară sectorială, imaginea este și mai îngrijorătoare.
Dintre cele 58 de sectoare de negociere colectivă identificate în țară, doar opt aveau în vigoare contracte sectoriale (inclusiv unul care avea să expire luna anterioară).
Dintre acestea, doar trei se refereau la activități desfășurate în sectorul privat.
În fața acestor constatări, CNSLR-Frăția a insistat asupra faptului că intrarea în vigoare a Legii nr. 367/2022 privind dialogul social constituie un pas înainte. Totuși, simpla existență a unui cadru legislativ nu asigură automat un dialog social productiv.
Ce soluții se impun?
Sindicaliștii au semnalat probleme precum termenele scurte acordate pentru consultări și natura formalistă a dialogului tripartit.
De asemenea, s-a propus integrarea unor criterii sociale obligatorii în procesul de achiziții publice, astfel încât întreprinderile care respectă drepturile angajaților și aplică contracte colective să primească un bonus la atribuirea licitațiilor.
„Banii publici trebuie direcționați către susținerea muncii decente și a negocierii colective, nu către o competiție bazată pe minimizarea salariilor și scăderea standardelor sociale”, afirmă sursele citate în comunicatul oficial.
Importanța fondurilor europene pentru consolidarea capacității partenerilor sociali a fost, de asemenea, subliniată. A fost menționat proiectul UNI. ON, implementat de confederație împreună cu trei federații sindicale sectoriale. În contextul accelerat al digitalizării, al avântului inteligenței artificiale și al transformărilor structurale ale pieței muncii, s-a pledat pentru continuitatea finanțărilor europene destinate partenerilor sociali, inclusiv după expirarea perioadei actuale, în 2027.
Prezența CNSLR-Frăției la această evaluare europeană a oferit o platformă pentru prezentarea directă instituțiilor UE a dificultăților specifice sindicalelor din România și a soluțiilor necesare pentru întărirea protecției drepturilor lucrătorilor.
Alte știri:
Sursă: G4Media