România lansează în 2027 primul standard național pentru companii prietenoase cu familiile

Cum îmbunătățește sprijinul pentru familie eficiența angajaților?

România își propune pentru 2027 primul standard național pentru companii prietenoase cu familiile

În anul 2027, România ar putea fi prima țară din regiune care adoptă un cadru național unic, destinat să definească și să evalueze angajatorii care sprijină echilibrul dintre viața profesională și cea familială. Acest demers, susținut de o alianță între Parlament, autoritățile publice, societatea civilă și sectorul privat, vizează crearea unui instrument de evaluare cu criterii transparente, care să recunoască practicile reale, nu doar declarațiile de intenție.

Inițiativa a fost promovată oficial la Palatul Parlamentului, în cadrul unei conferințe dedicate investiției în familii și economie. Evenimentul a fost organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și a adunat legislatori, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri. Scopul central este stabilirea unui clasament național al companiilor „Family-Friendly”, care să stimuleze extinderea acestor practici și în sectorul public, inclusiv prin mecanisme de stimulare fiscală și un sistem de certificare.

Contextul demografic al României este critic. În 2025, țara a înregistrat aproximativ 145.700 de născuți-vii, un nivel record scăzut din 1930 până în prezent. Această cifră subliniază urgența de a crea un mediu prietenos pentru familii, deoarece capacitatea statului și a angajatorilor de a răspunde nevoilor părinților devine o miză economică directă, cu impact asupra retenției personalului, participării pe piața muncii și competitivității pe termen lung.

Dr. Alexandra Dobre, fondatoarea Asociației și inițiatoarea Pactului pentru Demografie, Familie și Competitivitate Economică, a detaliat obiectivele demersului. Ea a subliniat necesitatea unui instrument cu criterii clare și transparente, care să evidențieze practicile care funcționează în realitate, nu doar beneficiile promovate în comunicarea companiilor.

Dobre a atras atenția asupra situațiilor dificile ale angajaților cu responsabilități familiale: părinții care gestionează urgențele copiilor, persoanele care îngrijesc vârstnici și femeile care se tem să anunțe sarcina la locul de muncă sau întâmpină dificultăți la revenirea din concediul de maternitate.

Nu vrem să facem un clasament de imagine, ci un instrument cu criterii clare, transparente și relevante, care să evidențieze ce funcționează.

Ne dorim să aducem exemplele bune în prim-plan și să creăm un standard atât pentru companii, cât și pentru autoritățile publice, a declarat Dobre.

Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului, a subliniat că investiția în familie depășește simpla ofertă de beneficii și ține de capacitatea României de a oferi tinerilor motive să își construiască viitorul în țară. Pornind de la o experiență personală, el a argumentat că oportunitățile profesionale sunt insuficiente dacă lipsesc infrastructura, serviciile publice și condițiile necesare pentru întemeierea unei familii.

Nu este suficient să construim companii profitabile dacă, în comunitățile în care acestea funcționează, tinerii nu au perspective și nu își văd viitorul.

Avem responsabilitatea să le oferim motive să își construiască viața aici, în România, prin infrastructură, servicii publice de calitate și condiții care să le permită să își întemeieze o familie.

De aceea, avem nevoie de un angajament real între stat, mediul privat și societatea civilă, pe care să îl transformăm în politici publice concrete, a afirmat Coteț.

Simona Bucura-Oprescu, deputat și chestor al Camerei Deputaților, fost ministru al Muncii, a susținut necesitatea unui cadru legislativ care să definească standardele pentru companiile Family-Friendly și să încurajeze investițiile în capitalul uman. Ea a atras atenția asupra combinației de provocări demografice și economice, subliniind că efectele îmbătrânirii populației și ale scăderii natalității nu pot fi tratate separat de competitivitatea companiilor.

Competitivitatea companiilor nu vine doar din costul energiei sau din nivelul tehnologic, ci și din investiția în capitalul uman, în oamenii care creează valoare prin implicarea lor în companii.

Trebuie să creăm cadrul legal care să standardizeze ce înseamnă Family-Friendly, așa cum există modele și în alte țări, a declarat Bucura-Oprescu.

Aceasta a exprimat disponibilitatea de a susține demersul, subliniind că familiile au nevoie de mai multă siguranță și încredere în viitor pentru a putea lua decizii importante, inclusiv în ceea ce privește creșterea copiilor.

Cine este Simona Bucura-Oprescu, deputat și fost ministru al Muncii?

Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senatul României, a susținut că standardizarea companiilor prietenoase cu familia trebuie integrată într-un pachet mai larg de măsuri. Printre direcțiile menționate se numără facilitățile fiscale, adaptarea legislației la nevoile mediului privat și soluțiile pentru accesul tinerilor la locuințe. Este important să avem un cadru prietenos, inclusiv pentru copiii care aleg să studieze în străinătate, dar care trebuie să aibă unde să se întoarcă.

Trebuie să găsim soluții prin parteneriat public-privat, astfel încât să îi încurajăm pe tinerii noștri să rămână în România, a declarat Humelnicu.

El a subliniat că politicile Family-Friendly nu pot funcționa izolat, ci trebuie corelate cu alte măsuri economice și sociale. Mediul de afaceri răspunde rapid la nevoile angajaților. Trebuie să valorificăm aceste experiențe și să le aducem în Parlament, pentru a dezvolta legi care să contribuie la retenția tinerilor.

Este nevoie de un pachet de măsuri și de o armonizare a legislației, nu de o singură măsură, a afirmat senatorul.

Experiența din sectorul public arată că sprijinul pentru familie poate îmbunătăți eficiența angajaților. Monica Anisie, senator și secretar al Comisiei pentru învățământ, știință și inovare din Senat, a evidențiat rolul culturii organizaționale în construirea unor locuri de muncă în care responsabilitățile familiale să nu devină un obstacol în dezvoltarea profesională.

Ea a relatat o experiență personală din perioada în care era însărcinată și participa la un proces de selecție profesională.

Deși trecuse cu succes de etapele concursului, reprezentantul instituției i-a sugerat să rămână profesoară pentru a beneficia de concediul de maternitate și să se alăture ulterior organizației.

Această experiență a determinat-o să rămână în sistemul de învățământ și a ilustrat modul în care atitudinile angajatorilor pot influența deciziile profesionale ale părinților.

Este vorba despre mentalitate.

Despre schimbarea unei mentalități, care se face prin educație, a declarat Anisie.

Senatoarea a subliniat că responsabilitatea pentru construirea unor medii de lucru prietenoase cu familia aparține atât angajatorilor privați, cât și instituțiilor publice. Ea a prezentat exemplul unui proiect-pilot prin care au fost înființate o creșă și o grădiniță în cadrul unei instituții publice. Potrivit experienței relatate, evaluarea realizată după câțiva ani a indicat o îmbunătățire a stării de bine și a eficienței angajaților. Acest exemplu susține posibilitatea integrării serviciilor de îngrijire a copiilor în politicile angajatorilor, reducând dificultățile logistice ale părinților și facilitând participarea acestora pe piața muncii.

Criteriile standardului ar putea include flexibilitatea muncii, îngrijirea copiilor și sprijinul pentru persoanele dependente. Dezvoltarea standardului românesc ar urma să țină cont de experiența internațională și de practicile deja aplicate de angajatori.

Germania oferă un reper relevant prin mecanismele sale de evaluare a politicilor de conciliere a vieții profesionale cu cea de familie, inclusiv prin programul audit berufundfamilie.

Acest tip de evaluare urmărește nu doar existența unor beneficii, ci și integrarea lor în organizarea muncii, în cultura managerială și în obiectivele de dezvoltare ale angajatorului.

Pornind de la temele discutate la conferință și de la acest model, un standard național ar trebui să permită identificarea practicilor care funcționează în realitate, nu doar a beneficiilor promovate în comunicarea companiilor.

La nivel european, presiunea demografică ridică întrebări privind disponibilitatea viitoarei forțe de muncă, sustenabilitatea sistemelor sociale și capacitatea economiilor de a păstra generațiile tinere. România se află într-un context în care scăderea natalității și îmbătrânirea populației necesită o răspuns coordonat. Inițiativa de creare a unui standard național pentru companii prietenoase cu familiile reprezintă un pas important spre construirea unui mediu economic și social care să permită tinerilor să rămână în țară și să își întemeieze familii cu încredere în viitor.