Economia României se va micșora cu 0,4% în 2026, inflația rămânând ridicată

Industria în scădere mai amplă!

Proiecțiile actualizate ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o contracțiune a Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,4% pentru anul 2026, în contextul unei inflații medii anuale estimate la 8,4%. Această evaluare reprezintă o revizuire în scădere față de prognoza anterioară, care anticipa o creștere minimă de 0,1%, ceea ce înseamnă o ajustare negativă de 0,5 puncte procentuale.

În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, estimările au fost revizuite în sus, ajungând la 2.086,3 miliarde lei, comparativ cu 2.056 miliarde lei în prognoza de primăvară și 1.916 miliarde lei înregistrate în 2025.

Aceste date sunt consemnate în „Prognoza pe termen mediu 2026-2029”, varianta actualizată în scopul rectificării bugetare.

Un factor decisiv în formarea acestui scenariu este escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

Această situație a provocat un șoc nou asupra piețelor globale ale produselor energetice, cu impact direct asupra prețurilor combustibililor și asupra costurilor de producție și transport.

Pentru economia națională, aceste presiuni externe s-au suprapus efectelor măsurilor de consolidare fiscal-bugetară și nivelului încă ridicat al inflației. Această suprapunere a redus puterea de cumpărare a cetățenilor și a prelungit perioada de ajustare a consumului privat.

În paralel, majorarea costurilor din oferta internă, într-un mediu cu cerere modestă, a lovit competitivitatea unor activități industriale și a limitat capacitatea acestora de a recupera nivelurile de producție anterioare, conform documentului publicat de CNSP.

Datele provizorii (2) difuzate de Institutul Național de Statistică arată că PIB-ul a înregistrat o scădere reală de 0,6% în primul semestru al anului 2026. Această evoluție subliniază persistența dificultăților economice, pe fundalul unei reduceri a activității industriale și a unor categorii de servicii. Pe baza acestor date, la nivel anual, influența pozitivă a unor sectoare care au obținut performanțe, în special lucrările de construcții și agricultura, precum și evoluția indicatorilor cererii interne care beneficiază de un efect statistic de bază favorabil în a doua jumătate a anului, au condus la estimarea unei contracțiuni ușoare de 0,4%.

În același timp, revizuirea în sens ascendent a valorii nominale a PIB la 2.086,3 miliarde lei reflectă atât actualizarea nivelului de referință pentru anul 2025, pe baza celor mai recente date ale INS, cât și modificarea estimării deflatorului PIB, de la 7,2% la 8,5%, în contextul menținerii unor presiuni persistente asupra prețurilor din economie, precizează CNSP.

Pe partea ofertei, cea mai semnificativă ajustare vizează industria, pentru care s-a proiectat o scădere mai amplă, de 3,4%, a valorii adăugate brute. Această corecție se bazează pe rezultatele înregistrate în prima parte a anului și pe perspectiva menținerii unei cereri interne modeste, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare continuă să afecteze activitatea unor ramuri industriale.

Deși exporturile de bunuri au înregistrat o dinamică nominală pozitivă, aceasta nu s-a tradus într-o redresare generalizată a producției industriale, având în vedere evoluțiile diferențiate ale ramurilor orientate spre export, structura produselor vândute și influența schimbărilor de preț.

În consecință, estimările CNSP pentru industria prelucrătoare rămân prudente, nefiind anticipată o recuperare semnificativă a pierderilor de activitate până la finele anului.

În sectorul serviciilor, valoarea adăugată brută este prognozată să se reducă cu 1,9%, determinată în special de rezultatele mai slabe ale comerțului, transporturilor și serviciilor de piață. Pentru ultima parte a anului, nu sunt anticipate modificări semnificative ale comportamentului de consum, astfel încât sectorul terțiar va continua să resimtă efectele cererii interne reduse.

Pe de altă parte, construcțiile au înregistrat o evoluție peste așteptări, susținută de accelerarea investițiilor și de intensificarea lucrărilor aferente proiectelor de infrastructură.

Având în vedere rezultatele statistice și perspectiva continuării proiectelor aflate în execuție, prognoza privind creșterea valorii adăugate brute din construcții a fost majorată de la 5,5% la 10,1%.

Pentru agricultură, estimarea de creștere a valorii adăugate brute a fost revizuită ascendent la 5,1%, ca urmare a unei producții vegetale favorabile la culturile de toamnă, contribuția pozitivă a sectorului atenuând parțial efectele contracției din industrie și servicii.

Ce se întâmplă cu sectorul extern?

Pe partea cererii, actualul scenariu menține o evoluție negativă a consumului privat, pentru care s-a estimat o reducere de 1,6% în anul 2026, în condițiile în care pierderea de putere de cumpărare acumulată în prima parte a anului și efectele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară au limitat posibilitățile de recuperare a consumului. „Persistența unei inflații ridicate, chiar în condițiile temperării ritmului anual de creștere a prețurilor în partea a doua a anului, au continuat să afecteze veniturile reale ale populației”, se arată în analiza CNSP.

Reducerea câștigului salarial real și comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare și servicii, cu efecte asupra comerțului și activităților productive dependente de piața internă.

În același timp, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice și alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru celelalte categorii de consum.

„Principalul element de susținere a cererii interne îl reprezintă formarea brută de capital fix, pentru care dinamica anuală a fost majorată de la 4,2% la 8,2%. Revizuirea a avut în vedere rezultatele favorabile ale investițiilor din prima parte a anului, precum și accelerarea cheltuielilor publice pentru proiectele finanțate din fonduri europene în special în contextul finalizării perioadei de implementare a PNRR”, relevă sursa citată.

În ceea ce privește sectorul extern, actualizarea prognozei a luat în considerare rezultatele schimburilor comerciale din primele 8 luni, precum și influența prețurilor produselor energetice și a structurii cererii interne asupra importurilor. Pentru întregul an 2026, exporturile de bunuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile CIF la 133,8 miliarde de euro, deficitul comercial fiind astfel estimat la 33,4 miliarde de euro.

Deficitul contului curent al balanței de plăți este estimat să ajungă la 30,9 miliarde euro, reprezentând 7,7% din PIB.

Revizuirea a avut în vedere deteriorarea soldului balanței bunurilor și evoluția veniturilor primare, în timp ce excedentul balanței serviciilor continuă să contribuie la limitarea dezechilibrului extern.

De asemenea, estimările privind inflația au fost revizuite în sens ascendent, ca urmare a presiunilor suplimentare generate de majorarea prețurilor produselor energetice și de propagarea acestora asupra costurilor de producție și distribuție. Potrivit CNSP, pentru anul 2026, rata inflației la sfârșitul anului este estimată la 6,4%, comparativ cu 5,3% în prognoza de primăvară, iar inflația medie anuală la 8,4%, față de 7,9% anterior.

„Deși reducerea cererii interne exercită o influență de temperare a creșterii prețurilor, aceasta este parțial contrabalansată de șocurile provenite din partea costurilor, ceea ce explică menținerea inflației peste nivelurile anticipate inițial”, se arată în raportul CNSP.

Pe piața muncii, numărul mediu de salariați a fost estimat la 5,491 milioane de persoane, corespunzător unei reduceri de 0,6%. Rata șomajului BIM a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%, în concordanță cu perspectivele mai puțin favorabile ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.

În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, temperarea dinamicii acestuia reflectă atât condițiile mai restrictive ale costurilor companiilor, cât și efectele măsurilor de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public.

Totodată, inflația ridicată a erodat semnificativ din creșterea nominală a salariilor, iar reducerea puterii de cumpărare până la 3,3% anual a determinat persistența unei cereri de consum reduse, punctează CNSP.

Pentru anul 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un PIB de 2.227 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 1,7%. Actualul scenariu prevede relansarea economiei, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste și a unei reveniri graduale a cererii interne.

Creșterea Produsului Intern Brut reflectă atât deteriorarea rezultatelor economice în anul 2026, cât și perspectiva unei recuperări mai lente a consumului și a activității, potrivit CNSP.

Creșterea va continua în următorii ani, aceasta urmând să fie de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029.

Referitor la inflație, în 2027, procesul dezinflaționist început în partea a doua a anului 2026 va continua, cu o rată estimată la 4,2% la sfârșitul anului, iar inflația medie anuală va fi de 5,1%.