România se îndreaptă spre 2027 cu economie în scădere și prețuri în creștere

De ce economia se contractă în 2026?

România se află în pragul anului 2027 cu un PIB care ar putea scădea cu 0,9% în 2026, conform unui studiu al Citi Research citat de HotNews. Analizatorii Ilker Domac și Gültekin Işıklar au revizuit în sus estimarea inflației pentru sfârșitul anului, la 6,7%, cu 0,7 puncte procentuale peste previziunea anterioară. Raportul, intitulat „Ajustare economică în mijlocul incertitudinii politice”, subliniază că, deși mecanismele de corecție sunt în desfășurare, instabilitatea politică amplifică costurile.

Scăderea începe în 2025. În ultimul trimestru al acelui an, indicatorii economici au înregistrat o coborâre de 1,9% față de trimestrul precedent, iar în primele luni ale lui 2026 economia a rămas stagnantă.

Ce a declanșat această retragere?

Citi estimează că acest punct de plecare a redus prognoza de creștere cu aproximativ 1,2 puncte procentuale – cel mai slab început de an din 2012.

Consumul intern a scăzut, investițiile au acoperit doar o parte a pierderilor, construcțiile au arătat o redresare în primul semestru, în timp ce agricultura și sectorul IT au performat sub așteptări.

Toate semnele indică o prelungire a tendinței negative până la sfârșitul anului.

Cum afectează gospodăriile?

Românii își reduc cheltuielile neesențiale – electronicele și electrocasnicele sunt primele produse sacrificate.

În schimb, alimentele și serviciile medicale rămân relativ rezistente. Citi clasifică situația ca o retragere ciclică, marcată de o abatere negativă a PIB-ului față de potențial.

De ce nu scade inflația?

Presiunea asupra prețurilor rămâne puternică. Rata anuală a sărit de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie, iar indicele corectat sezonier a crescut de la 3,1% la 4,1% pe o perioadă de trei luni.

Creșterea costului forței de muncă nu este factorul principal; aceasta s-a încetinit.

Ce riscuri rămân pe agenda autorităților?

Principalul motor al inflației este energia – prețul petrolului și al combustibililor, care influențează direct stațiile de alimentare și indirect costurile de producție și distribuție, afectând în special produsele alimentare.

Prognoza revizuită ia în calcul evoluțiile prețului petrolului Brent și ale cursului euro‑leu. Riscurile majore rămân presiunea inflaționistă și deficitul în contul curent, alături de fragilitatea finanțelor publice, deși s-au înregistrat progrese în ajustare.

Stabilitatea leului depinde de claritatea peisajului politic, iar toate aceste forțe se îndreaptă spre Banca Națională a României.

Ce va face BNR?

O economie în retragere ar permite o politică monetară mai relaxată, dar accelerarea inflației în indicatorii corectați obligă la prudență.

Citi anticipează că BNR va menține o poziție precaută, ceea ce înseamnă că familiile românești vor trebui să suporte simultan povara unei recesiuni și costurile unei inflații care nu dă semne de încetinire.