România se pregătește pentru o scădere economică în 2026

Care sector suferă cea mai mare revizuire în 2026?

România se pregătește pentru o scădere economică în 2026

Datele oficiale ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care stau în spatele actualei rectificări bugetare, dezvăluie o aparentă contradicție statistică: în timp ce se prevăzute o contracție a activității economice cu 0,4% în 2026, valoarea nominală a produsului intern brut urcă la 2.086,3 miliarde de lei, depășind estimarea anterioară de 2.056 miliarde de lei. Această divergență se explică prin revizuirea în sus a deflatorului PIB, care a trecut de la 7,2% la 8,5%, o ajustare care surprinde creșterea generalizată a prețurilor în economie.

Cu alte cuvinte, deși volumul real al producției scade, valoarea monetară a bunurilor și serviciilor crește datorită scumpirii generale. În această dinamică joacă un rol și actualizarea datelor istorice referitoare la anul 2025.

Așa cum se subliniază în documentul de prognoză pe termen mediu pentru perioada 2026-2029, varianta actualizată în scopul rectificării bugetare, valoarea nominală a PIB a fost ajustată la nivelul menționat, față de 1.916 miliarde lei înregistrate în anul precedent.

Un factor esențial în modelarea acestui scenariu îl constituie escaladarea tensiunilor geopolitice în zona Orientului Mijlociu. Această criză a declanșat un nou șoc pe piețele globale ale energiei, cu consecințe directe asupra costurilor combustibililor și a cheltuielilor de producție și transport. Pentru economia națională, aceste presiuni externe s-au suprapus cu impactul măsurilor de consolidare fiscală și bugetară, pe fondul unei inflații încă ridicate. Rezultatul a fost o erodare a puterii de cumpărare a cetățenilor și o prelungire a perioadei în care consumul privat rămâne sub presiune.

În plus, creșterea costurilor în lanțul de ofertă internă, într-un mediu cu cerere slabă, a prejudiciat competitivitatea multor industrii și a limitat capacitatea acestora de a revine la nivelurile de producție din trecut.

Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, activitatea economică a înregistrat o scădere reală de 0,6% în primele șase luni ale anului 2026. Această tendință reflectă persistența dificultăților structurale, în contextul unei slăbiri a industriei și a unor ramuri de servicii. Totuși, pe baza datelor actualizate din 2025 și a modului în care inflația a fost revizuită în sus, se estimează o contracție anuală de doar 0,4%.

Revizuirea valorii nominale a PIB la 2.086,3 miliarde de lei reflectă atât corectarea bazei de referință pentru 2025, cât și ajustarea deflatorului la 8,5%, pe fondul presiunilor persistente asupra prețurilor.

Pe plan sectorial, cea mai semnificativă revizuire privește industria, pentru care se anticipează o scădere mai amplă a valorii adăugate brute, de 3,4%. Această proiecție se bazează pe rezultatele slabe ale primei jumătăți și pe perspectiva unei cereri interne modeste, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare continuă să sufocă producția.

Deși exporturile au arătat o dinamică pozitivă în termeni nominali, acest lucru nu s-a tradus într-o redresare generală a industriei, din cauza structurii produselor și a efectelor de preț.

Prin urmare, estimările pentru industria prelucrătoare rămân prudente, fără a se aștepta o recuperare majoră până la finele anului.

În domeniul serviciilor, valoarea adăugată brută este așteptată să coboare cu 1,9%, o scădere determinată în mare parte de performanțele slabe ale comerțului, transporturilor și altor servicii de piață. Pentru ultima parte a anului, nu se prevăd schimbări majore în comportamentul consumatorilor, ceea ce înseamnă că sectorul terțiar va continua să sufere de pe urma cererii interne reduse.

În contrast, construcțiile au depășit așteptările inițiale, sprijinite de accelerarea investițiilor și de intensificarea lucrărilor la proiectele de infrastructură.

În urma analizei datelor statistice și a perspectivelor de continuare a proiectelor aflate în execuție, prognoza privind creșterea valorii adăugate brute din acest sector a fost revizuită în sus, de la 5,5% la 10,1%.

Asemenea, pentru agricultură, estimarea de creștere a fost ajustată ascendent la 5,1%, ca urmare a unei recoltei favorabile pentru culturile de toamnă. Această contribuție pozitivă ajută la atenuarea efectelor negative din industrie și servicii.

Cum susține formarea de capital fix cererea internă!

Pe latura cererii, scenariul actual menține o evoluție negativă a consumului privat, cu o estimare de scădere de 1,6% în 2026.

Pierderea acumulată a puterii de cumpărare în prima parte a anului, combinată cu măsurile de austeritate bugetară, a limitat posibilitatea de recuperare a cheltuielilor gospodărești. Inflația ridicată, chiar dacă ritmul anual de creștere a prețurilor s-a temperat în a doua jumătate, a continuat să erodeze veniturile reale ale populației.

Scăderea câștigului salarial real și prudența consumatorilor au dus la o cerere mai mică pentru bunuri nealimentare și servicii, afectând comerțul și activitățile dependente de piața internă.

În același timp, cheltuielile obligatorii pentru energie și alte bunuri de primă necesitate au redus resursele disponibile pentru alte categorii de consum.

Elementul cheie de susținere a cererii interne rămâne formarea brută de capital fix, pentru care dinamica anuală a fost revizuită de la 4,2% la 8,2%.

Această ajustare ia în considerare rezultatele pozitive ale investițiilor din prima parte a anului și accelerarea cheltuielilor publice pentru proiectele finanțate cu fonduri europene, în contextul apropierei sfârșitului perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește sectorul extern, actualizarea prognozei a luat în calcul datele comerciale ale primelor opt luni, precum și impactul prețurilor energiei asupra importurilor. Pentru anul 2026, se estimează că exporturile de bunuri vor ajunge la 100,4 miliarde de euro, în timp ce importurile vor atinge 133,8 miliarde de euro, ceea ce rezultă un deficit comercial de 33,4 miliarde de euro.

Deficitul contului curent al balanței de plăți este prevăzut să se ridice la 30,9 miliarde de euro, adică 7,7% din PIB. Această revizuire reflectă deteriorarea soldului balanței bunurilor și evoluția veniturilor primare, în timp ce excedentul din balanța serviciilor ajută la limitarea dezechilibrului extern.

Estimările privind inflația au fost ajustate în sus, ca urmare a presiunilor suplimentare generate de scumpirea energiei și a propagării acestora în lanțul de producție.

Pentru finalul anului 2026, rata inflației este estimată la 6,4%, față de 5,3% în prognoza de primăvară, iar inflația medie anuală la 8,4%, comparativ cu 7,9% anterior.

Deși scăderea cererii interne ar trebui să tempere creșterea prețurilor, acest efect este contrabalansat de șocurile din partea costurilor, explicând de ce inflația rămâne peste așteptările inițiale.

Pe piața muncii, numărul mediu de angajați este estimat la 5,491 milioane de persoane, ceea ce corespunde unei scăderi de 0,6%. Rata șomajului la nivelul Biroului de Muncă a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%, în linie cu perspectivele mai slabe ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.

Dinamica câștigului salarial mediu brut s-a temperat, reflectând atât constrângerile de cost ale firmelor, cât și măsurile de limitare a cheltuielilor de personal în sectorul public.

Inflația ridicată a erodat semnificativ din creșterea nominală a salariilor, iar scăderea puterii de cumpărare cu 3,3% anual a dus la persistența unei cereri de consum reduse.

Privind anului 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză proiectează o revenire a creșterii economice la 1,7%, cu un PIB estimat la 2.227 miliarde de lei. Acest scenariu presupune o relansare graduală, pe fondul diminuirii presiunilor inflaționiste și a unei reveniri treptate a cererii interne. Creșterea Produsului Intern Brut reflectă atât impactul negativ al anului 2026, cât și perspectiva unei recuperări mai lente a consumului și a activității economice.