România și Irlanda vor avea singurele economii în scădere din Europa anul acesta

Perspectivele pentru România sunt mai puțin optimiste!

În cadrul reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, organizate în perioada curentă la Bangkok, din Thailanda, au fost prezentate cele mai recente prognoze macroeconomice. Documentul intitulat „World Economic Outlook” aduce o serie de modificări semnificative asupra așteptărilor referitoare la evoluția economiei globale, dar și a unor state specifice, printre care se numără și România.

Analiza detaliată a datelor relevă o imagine complexă, marcată de divergențe între regiuni și sectoare, influențate de factori externi majori, precum creșterea prețurilor la energie și explozia investițiilor în domeniul inteligenței artificiale.

La nivel global, instituția financiară internațională a ajustat ușor în sus estimările de creștere pentru anul 2026. Se preconizează acum o expansiune a produsului intern brut mondial de 3,1%, o cifră care depășește cu 0,1 puncte procentuale previziunile formulate în luna iulie. Pentru comparație, în anul precedent, 2025, rata de creștere a fost de 3,5%. Proiecțiile indică o accelerare modestă pentru anul 2027, când se așteaptă o creștere de 3,4%, valoare care rămâne nemodificată față de estimările anterioare.

Această revizuire pozitivă este susținută în mare parte de performanța solidă a economiilor avansate, cu accent pe regiunea Asiei, unde boom-ul investițiilor în tehnologii AI generează impulsuri puternice.

Statele Unite ale Americiei înregistrează o creștere anticipată de 2,3%, menținută constantă în ciuda șocurilor energetice, în timp ce Taiwanul înregistrează un avans remarcabil de 10,7%, iar Republica Coreea prognozează o creștere de 3,3%.

Totuși, tabloul nu este uniform. Economiile emergente se confruntă cu presiuni majore generate de scumpirea hidrocarburilor, fenomen agravat de conflictele din Orientul Mijlociu. Guvernele din aceste țări încearcă să amortească impactul asupra consumatorilor prin acordarea de subvenții, ceea ce duce la epuizarea resurselor bugetare deja limitate. Astfel, se formează o traiectorie de dezvoltare cu două vitezе distincte.

Silvana Tenreyro, economist-șef al FMI, avertizează că, deși economia globală a demonstrat o anumită reziliență, aceasta este pusă la încercare, existând riscuri clare de scădere a ritmului de expansiune.

Pentru România, perspectivele sunt mai puțin optimiste. FMI a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei naționale în cursul acestui an. În loc să înregistreze o creștere, se preconizează acum o contracție a produsului intern brut de 0,5%. Această modificare este dramatică față de prognoza din luna aprilie, când se anticipa un avans de 0,7%, și față de estimarea din octombrie anul trecut, care indica o creștere de 1,4%.

Chiar și pentru anul 2027, perspectiva s-a ajustat în jos, de la o creștere de 2,5% estimată în primăvară, la un avans de 2,2%.

Din perspectiva continentală, România se află într-o situație izolată.

Inflația îngrijorează, FMI revizuiește prognozele prețurilor!

Potrivit datelor actualizate, singurele state din Europa, inclusiv atât cele avansate, cât și cele emergente, care vor înregistra o scădere a PIB-ului în acest an sunt România, cu minus 0,5%, și Irlanda, cu minus 1%.

Restul continentului va beneficia de o creștere economică generalizată de 1,4% în 2026, urmată de un avans de 1,7% în 2027.

Situația fiscală și a balanței de plăți din România necesită, de asemenea, atenție. FMI este mai pesimist cu privire la progresul realizat în reducerea deficitului de cont curent.

Cele mai noi estimări sugerează că acest indicator se va reduce doar până la 7% din PIB în anul curent, comparativ cu o scădere până la 6,8% din PIB prognozată în primăvară.

Tendința similară se extinde și pentru anul următor, când deficitul de cont curent ar urma să ajungă la 6,7% din PIB, o performanță considerată mai modestă decât nivelul de 6,2% din PIB calculat în luna aprilie.

Inflația reprezintă altă zonă de concern, FMI revizuind semnificativ prognozele privind prețurile de consum. Se așteaptă ca media anuală a inflației în România să atingă 8,2% în 2026, pentru a scădea apoi la 4,1% în 2027. În contrast, în luna aprilie, Fondul miza pe o creștere medie anuală a prețurilor de 7,8% pentru 2026 și de 3,9% pentru 2027.

Pe piața muncii, datele indică o dinamică variabilă. Rata șomajului din România este prevăzută să crească la 6,5% în 2026, în urcarea de la 6,1% înregistrată în 2025. Abia în 2027 se așteaptă o scădere ușoară, la nivelul de 5,9%. Inițial, în aprilie, estimările indicau o mică scădere a ratei șomajului la 6% în 2026, urmată de un declin la 5,9% în 2027.

Contextual, Banca Mondială a publicat săptămâna trecută propriile previziuni, care coroborează tendințele negative pentru acest an. Instituția susține că economia românească se va contracta cu 0,5% în 2026, principalii factori fiind consolidarea fiscală și costurile energetice ridicate.

O redresare a veniturilor reale și încetinirea ritmului inflaționist ar trebui să sprijine revenirea creșterii la aproximativ 1,9% în intervalul 2027-2028, după declinul din 2026. Aceste date subliniază o perioadă de stagnare iminentă, cu o recuperare lentă în anii următori.