Sindicatele cer salariu minim de 4.652 de lei, firmele refuză

1,4 milioane de salariați în pericol!

Sindicatele cer salariu minim de 4.652 de lei, firmele refuză

Blocul Național Sindical (BNS) a lansat o cerere oficială pentru majorarea remunerației minime brute la 4.652 lei pentru anul 2027, în creștere față de pragul actual de 4.325 lei. În opoziție, organizația IMM România solicită înghețarea acestui indicator, argumentând presiunea crescută a costurilor operaționale pe care o suportă companiile.

Dezbaterile din jurul acestei cifre sunt esențiale pentru a înțelege impactul real.

Calculurile prezentate de structurile patronale arată că o creștere brută cu 300 de lei se traduce, în practică, doar într-un câștig net de aproximativ 100 de lei pentru salariați, în timp ce costul pentru angajator urcă cu 311 lei lunar.

Luca Niculescu, liderul BNS, a subliniat că această propunere nu este o decizie arbitrară a liderilor sindicali, ci rezultatul unei analize detaliate. Sindicatele susțin că nivelul minim trebuie stabilit prin indicatori transparenți, bazându-se pe un coș minim de consum și prin consultări reale, evitând deciziile politice aleatorii de la un an la altul.

Datele prezentate de sindicate relevă o situație îngrijorătoare: aproximativ 1,4 milioane de salariați, reprezentând 26,9% din total, percep salariul minim sau o sumă care nu depășește acest prag cu mai mult de 75 de lei. Sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că veniturile actuale sunt insuficiente pentru a acoperi costul unui trai decent.

Analiza economică arată că salariul minim net este de 2.699 de lei, în timp ce coșul lunar de consum pentru o familie formată din doi adulți și doi copii ajunge la 11.668 de lei. O gospodărie în care un partener câștigă salariul minim, iar celălalt salariul mediu, are venituri nete de aproximativ 8.200 de lei, sumă care nu este suficientă pentru a acoperi necesitățile de bază ale familiei.

Impactul se simte în toată economia!

În analiza prezentată de IMM România, citată de Agerpres, se ia în calcul o creștere cu 300 de lei, de la 4.325 la 4.625 de lei brut. În acest scenariu, salariul net ar crește cu aproximativ 100 de lei, iar costul total pentru angajator ar urca cu 311 lei pe lună pentru fiecare salariat plătit la minim.

Aceste calcule sunt realizate în ipoteza în care facilitatea fiscală, prin care 200 de lei din salariul minim sunt scutiți de impozit și contribuții, expiră la 31 decembrie 2026. Potrivit analizei, statul ar încasa 212 lei din costul suplimentar, în timp ce angajatului i-ar reveni doar 100 de lei.

La nivelul întregii economii, IMM România estimează costuri salariale suplimentare cuprinse între 6,6 și 10,9 miliarde de lei anual, în funcție de scenariul de majorare. În același timp, veniturile suplimentare la bugetul de stat ar ajunge la 4,5-6,3 miliarde de lei.

De ce se opun firmele și ce propun în loc de majorare? IMM România cere menținerea salariului minim la nivelul actual în 2027. Organizația susține că companiile se confruntă deja cu scumpirea energiei, combustibililor și gazelor, cu majorări de taxe și impozite, dar și cu scăderea consumului și creșterea numărului de insolvențe.

Potrivit simulării patronatelor, o majorare a salariului minim cu 300 sau 500 de lei, combinată cu scumpirea energiei și a combustibililor, ar putea reduce profitul mediu al firmelor cu 12-18%. Cele mai expuse ar fi companiile cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, care reprezintă aproape 84% din totalul firmelor analizate.

Președintele IMM România, Florin Jianu, a susținut că orice decizie privind remunerația minimă trebuie să țină cont de productivitatea muncii și de contextul economic general. Organizația avertizează că presiunea suplimentară asupra costurilor ar putea duce la închiderea unor firme și la pierderea de locuri de muncă.

În loc de a crește salariul minim, IMM România propune reducerea impozitării muncii, creșterea sumei deductibile de la 200 la 400 de lei sau introducerea unei impozitări diferențiate pentru salariurile minime. Organizația cere de la Guvern o analiză comparativă și negocieri directe cu sindicatele, astfel încât veniturile nete ale angajaților să crească fără a compromite capacitatea companiilor de a funcționa și de a investi.