Parlamentul European refuză tăierea bugetului și cere bani pentru apărare

Ce sectoare sunt lovite de tăieri?!

Noua propunere de buget multianual pentru perioada 2028–2034, venită din partea Irlandei, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, s-a lovit de un zid în Parlamentul European. Raportorii instituției au respins ferm inițiativa, prezentată sâmbătă, exact în pragul summitului liderilor europeni programat pentru săptămâna viitoare.

Planul prevede o scădere cu 8% a fondurilor față de varianta inițială a Comisiei Europene, cifră care vine în contradicție totală cu planurile europarlamentarilor, aceștia cerând încă din aprilie o majorare a bugetului cu aproximativ 10%.

Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului pentru acest dosar spinos, trage un semnal de alarmă privind efectele acestor reduceri. El atrage atenția că banii mai puțini vor afecta direct domenii-cheie precum apărarea, competitivitatea economică, agricultura și coeziunea regională. Într-o postare pe rețelele sociale, eurodeputatul român a explicat că Dublinul vine cu o poziție inacceptabilă, care ignoră complet atât prioritățile noi ale UE, cât și cele tradiționale.

Mureșan subliniază un paradox greu de ignorat: cum să ceri Europei un rol internațional mai puternic în timp ce îi tai resursele financiare?

Unde taie concret Dublinul?!

De ani de zile se vorbește despre o apărare comună mai robustă și o competitivitate sporită în fața economiei chineze, dar propunerea irlandeză lovește exact în aceste zone vitale.

Mai mult, fără creșterea bugetară cerută de legislativi, nici agricultura și nici coeziunea nu vor primi banii de care au nevoie.

Subfinanțarea satului european pune în pericol securitatea alimentară, în timp ce tăierea fondurilor de coeziune va penaliza tocmai regiunile aflate lângă teatrul de război din Ucraina.

Detaliile tehnice ale planului arată reduceri drastice în domenii sensibile. Potrivit documentului oficial, banii pentru competitivitate scad cu 12,8%, iar bugetul pentru acțiune externă – adică sprijinul pentru parteneri, ajutorul umanitar și gestionarea crizelor – se prăbușește cu 17,4%.

De ce refuză statele noi surse de venit?!

Carla Tavares, colegă în echipa de raportori, avertizează că aceste măsuri vor bloca inovația și investițiile în Europa și ne vor lăsa fără replică în fața crizelor internaționale.

Mureșan adaugă că o astfel de slăbire a Uniunii o va face incapabilă să își protejeze cetățenii și să țină pasul cu marile puteri globale. În plus, inflația a mâncat deja 10% din puterea de cumpărare a bugetului actual.

Un alt punct fierbinte ține de banii aduşi la buget. Parlamentul critică faptul că președinția irlandeză a ignorat noile resurse financiare propuse de eurodeputați. Dacă guvernele vor să reducă presiunea fiscală pe bugetele naționale, aceste variante ar trebui luate în calcul. Legislatorii au propus taxarea serviciilor digitale, a jocurilor de noroc online și a tranzacțiilor cu criptomonede. Asta ar aduce în plus circa 30 de miliarde de euro la bugetul UE, pe lângă cele 57,4 miliarde deja planificate de Comisie pentru 2025. Mureșan taxează abordarea actuală drept una de simplu „administrator de bloc”, lipsită de viziunea curajoasă pe care o cere un buget de viitor.

Adoptarea acestui pachet financiar rămâne un traseu complicat, fiind nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre, dar și de votul verde al Parlamentului European. Fără eurodeputați, bugetul nu trece. În acest context, Mureșan le cere liderilor europeni reuniți zilele următoare să ia în serios vocea Parlamentului, să cadă rapid de acord pe o poziție comună și să lase loc negocierilor finale, astfel încât totul să fie gata până la sfârșitul anului.