ICDE cere lui Nicușor Dan măsuri ferme pentru reforma statului și apărarea justiției

Cum depășim impasul guvernamental și reformăm statul?

Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), un organism de Organizația insistă ca președintele să transforme în realitate promisiunile făcute electoratului în timpul campaniei electorale, accentuând necesitatea unei Românie caracterizate prin integritate, competență administrativă, curaj politic și funcționarea eficientă a instituțiilor. Prin acest comunicat, ICDE solicită depășirea stării de impas actuală a guvernării, continuarea procesului de modernizare a statului și o ruptură clară de mecanismele de putere moștenite din perioada comunistă.

De asemenea, se cere o protecție activă a sistemului judiciar și a magistraților independenți, o strategie operațională contra amenințărilor hibride, o luptă decisivă împotriva extremismului și a tendințelor neolegioniste, precum și o politică externă ambițioasă, plasând România în centrul noii arhitecturi europene.

Formați recent, la Cluj-Napoca, pe data de 7 decembrie 2024, Coaliția România Europeană s-a constituit ca o alianță ad-hoc între organizații civice, personalități publice de seamă, activiști și profesioniști din diverse sectoare. Immediat după ce Curtea Constituțională a invalidat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, această coaliție a susținut public candidatura lui Nicușor Dan, prezentându-l ca reprezentant comun al societății civile și al forțelor politice cu o orientare pro-europeană fermă.

Printre fondatorii ICDE se numără Valentin Naumescu, cunoscut academician și profesor de Relații Internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai, care ocupă în prezent funcția de consilier prezidențial, deși nu mai face parte din consiliul director al asociației.

Alți membri de referință ai grupului includ pe Cristi Danileț, Corneliu Bjola, Lucian Leuștean și Adrian Codirlașu, toți contribuind la viziunea comună a organizației.

În documentul oficial emis, ICDE subliniază tranziția de la declarații la acțiuni, cerând președintelui decizii hotărâtoare pentru reforma statului, salvarea justiției și menținerea ordinii democratice.

Se arată că respectarea angajamentelor asumate este o datorie morală și politică față de cetățenii care au acordat mandatul, sensul acestuia neputând fi schimbat unilateral după vot.

România se află într-o fază critică, iar prelungirea blocajului guvernamental slăbește încrederea publică, expune economia la riscuri majore și intensifică diviziile sociale. Costul amânării deciziilor devine tot mai mare, afectând capacitatea statului de a gestiona crizele. După trei încercări eșuate de a numi un prim-ministru, exercitarea corectă și transparentă a atribuțiilor prezidențiale este acum esențială.

Primul pilon al apelului vizează soluționarea impasului guvernamental și avansarea reformelor. Președintele este îndemnat să consulte autentic partidele parlamentare, fără a delega integral responsabilitatea găsirii unei soluții, evaluând capacitatea acestora de a forma o majoritate stabilă. Deși președintele nu controlează direct Parlamentul, el Dacă configurația actuală nu permite formarea unei majorități coerente în jurul unui program de guverare capabil să ducă țara prin criză, se solicită dizolvarea Parlamentului, conform condițiilor constituționale, pentru a deschide calea către alegeri anticipate.

Este crucial ca orice majoritate nouă să susțină nu doar persoana premierului, ci și un plan de guvernare responsabil, care să nu facă inutile sacrificiile poporului din ultimele 18 luni și să implementeze reformele restante.

Intermenierile prelungite transferă costurile conflictului politic asupra cetățenilor, iar consensul asupra eforturilor deja depuse trebuie să fie baza etapei de reformare.

Consolidarea finanțelor publice trebuie bazată pe o traiectorie multianuală credibilă, menită să reducă structural dezechilibrele bugetare.

Acest proces implică prioritizarea cheltuielilor, eliminarea risipei și a privilegiilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și combaterea evaziunii fiscale, alături de o administrare profesională a companiilor de stat.

Sustenabilitatea bugetară nu trebuie obținută prin taxe noi și neprevăzute, ci prin ajustări care protejează investițiile, maximizează absorbția fondurilor europene și oferă stabilitate fiscală, asigurând compatibilitatea între reducerea deficitului și dezvoltarea economică echilibrată.

Este justiția vulnerabilă la capturarea instituțională?

Al doilea aspect major privește ruperea neechivocă de aparatul represiv al trecutului. Modernizarea țării necesită o despărțire clară de rețelele de putere moștenite din regimul anterior.

Se cere un semnal instituțional puternic, prin separarea structurilor democratice de persoanele ancorate în vechile structuri represive și aplicarea standardelor democratice care împiedică influența acestora în funcții înalte.

Promisiunea din 1989, reafirmată prin integrarea europeană, trebuie dusă la capăt.

Justiția, vulnerabilă la capturarea instituțională, slăbește încrederea internă și credibilitatea externă a României în UE. Președintele este rugat să folosească autoritatea sa pentru a proteja magistrații independenți, a asigura transparența numirilor și a examina imparțial acuzațiile de captură.

Magistrații care rezistă presiunilor interne trebuie să simtă sprijinul statului.

Amenințarea războiului hibrid, evidențiată de criza electorală și polarizare, impune o capacitate instituțională funcțională de contracarare. Această structură trebuie să fie permanentă, proactivă și orientată spre rezultate, capabilă să detecteze manipularea informațională, atacurile cibernetice, sabotajele și finanțările ilicite.

Scopul este transformarea angajamentelor electorale în acțiuni concrete: identificarea rețelelor adverse, oprirea operațiunilor și reducerea vulnerabilităților.

Extremismul, glorificarea legionarismului, antisemitismul și xenofobia amenință ordinea democratică, chiar și când sunt mascate sub discursuri de suveranitate. Se solicită o delimitare publică clară și aplicarea consecventă a legii, inclusiv investigarea finanțărilor și a legăturilor cu influențele externe.

Rolul de mediator constituțional trebuie exercitat transparent, alături de apărarea valorilor europene.

Politica externă trebuie să mențină și să consolideze sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova.

Simultaneu, România trebuie să joace un rol activ în definirea noului proiect european, prin inițiative proprii și alianțe care să influențeze deciziile privind apărarea comună și securitatea Mării Negre.

Această poziție europeană trebuie completată prin consolidarea relațiilor cu marile democrații, inclusiv un parteneriat strategic solid cu Statele Unite, rezistent la schimbările de administrație, și o cooperare aprofundată cu Canada, Australia și alți parteneri.

Fundamentul acestor relații rămâne valorile democratice, statul de drept și solidaritatea. Mandatul prezidențial cere acum o direcție clară și decizii asumate.