„Această fereastră s-a închis” - Avertismentul ONU privind încălzirea globală: Ce se va întâmpla dacă emisiile nu scad

Inger Andersen, directorul executiv al PNUE

Potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), citat de The Guardian, guvernele nu reușesc să transpună angajamentele pe termen lung privind climatul în acțiuni concrete și suficient de rapide.

Deși emisiile globale au rămas la niveluri aproape de nivelurile anului precedent în 2025, experții avertizează că este prea devreme să se considere că au ajuns la un pic.

Consumul de combustibili fosili rămâne ridicat în ciuda dezvoltării accelerate a energiei regenerabile.

Inger Andersen, directorul executiv al PNUE, a declarat că obiectivul de a menține temperaturile globale sub pragul de 1,5°C stabilit de Acordul de la Paris, „am amânat și acum spunem că această fereastră este închisă”, a explicat oficialul ONU. Cu toate acestea, Andersen susține că obiectivul nu trebuie abandonat. Reducerile rapide ale emisiilor ar putea limita durata și extinderea depășirii pragului climatic.

Potrivit PNUE, o reducere a emisiilor cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2045 ar oferi șanse bune de a limita încălzirea globală la aproximativ 1,7 °C în comparație cu perioada pre-industrială.

Chiar și în acest scenariu, valurile de căldură extreme ar deveni mai frecvente, dar efectele ar putea fi mai puțin severe decât în cazul unui încălzire mai mare.

Comiterile privind climatul nu sunt suficiente pentru a limita încălzirea globală Raportul subliniază diferența dintre promisiunile guvernului și politicile implementate efectiv.

Dacă toate angajamentele actualizate privind clima ar fi îndeplinite, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,6 °C.

În schimb, menținerea politicilor actuale ar duce la o încălzire estimată de 2,8 °C de la nivelurile pre-industriale

În schimb, menținerea politicilor actuale ar duce la o încălzire estimată de 2,8 °C de la nivelurile pre-industriale. Experții avertizează că la fiecare cinci ani, dacă emisiile rămân la nivelurile actuale, se adaugă aproximativ 0,1 °C la proiecțiile privind încălzirea globală. Nivelurile tot mai ridicate ale pragului de 1,5 °C ar putea crește, de asemenea, riscul schimbărilor climatice ireversibile, cunoscute sub numele de puncte critice.

Statele Unite și Arabia Saudită, criticate pentru dependența lor de combustibilii fosili Raportul apare într-un context politic complex și complicat.

Sub administrația lui Donald Trump, Statele Unite, al doilea cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră după China, s-au retras din Acordul de la Paris.

Bill Hare, director al Climate Analytics, a criticat principalele țări producătoare de combustibili fosili, inclusiv SUA și Arabia Saudită. Potrivit acesteia, cele două țări împreună reprezintă aproximativ 20-25% din producția mondială de combustibili fosili și ar trebui să accelereze reducerea dependenței de aceste resurse. La summitul de anul trecut COP30 privind climatul din Brazilia, guvernele au făcut promisiuni de reducere a emisiilor, dar acestea au fost considerate insuficiente de către experții ONU.

Mohamed Adow, directorul organizației Power Shift Africa, spune că tehnologii necesare pentru reducerea emisiilor există deja. Energia solară și eoliană crește mai repede decât s-au așteptat experții, dar guvernele continuă să sprijine utilizarea combustibililor fosili. La rândul său, climologul Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, avertizează despre diferența dintre obiectivele luate și reducerile necesare.

Dacă sunt îndeplinite angajamentele actuale, emisiile globale ar putea ajunge la aproximativ 50 gigatoni de CO2 echivalent anual până în 2035, deși ar trebui să scadă sub 35 gigatoni. UNEP indică, de asemenea, reducerea emisiilor de metan ca fiind una dintre măsurile care ar putea limita mai rapid încălzirea globală. Metanul are un efect de încălzire mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Următoarea evaluare globală a progresului climatic în temeiul Acordului de la Paris este programată pentru 2028.

Cu toate acestea, procesul este afectat de incertitudinile legate de momentul următorului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).