Nicușor Dan discută despre pregătirea României pentru

Care este situația aprovizionării?

Discuții despre aprovizionarea cu combustibiliȘeful statului a declarat marți că Declarația președintelui despre aprovizionarea cu combustibili este, în primul rând, că sunt două chestiuni cumva distincte: una este aprovizionarea, cealaltă este prețul. Deci, în discuția de ieri de la Cotroceni, am discutat despre procurare, despre posibilitatea ca, la un moment dat, să existe o lipsă de combustibil pe piață. Nu suntem acolo.

România este într-o poziție ceva mai bună decât alte țări europene, pentru că are o parte din producția internă și o parte din rafinare pe teritoriul ei, deci lanțurile sunt mai scurte.

Ce s-a discutat ieri la Cotroceni a fost, așa cum s-a relatat în presă, că în momentul acesta nu este o urgență pentru România.

Însă, așa cum există niște scenarii de criză pentru gaz și pentru energie electrică, începem să lucrăm la un scenariu de criză pentru eventualitatea în care va exista o criză de aprovizionare cu produse din petrol, a declarat președintele Nicușor Dan, de la Timișoara.

Pe partea de prețuri, lucrurile sunt, cum să spun, sunt mulți factori pe care noi nu-i putem controla în momentul de față. De exemplu, a început o oarecare tranzitare a Strâmtorii Ormuz.

O să vedem în zilele următoare cât de mult din lipsa acestui necesar va fi suplinită prin această traversare parțială.

În ipoteza în care lucrurile continuă în direcția asta, o să avem o presiune mare pe preț, da, să zicem, două luni, trei luni de acum și o să vedem în ce măsură bugetul poate să compenseze, așa cum a făcut-o zilele trecute.

Dar, așa cum am spus, sunt mulți factori și o să vedem văzând și făcând, a declarat președintele.

Întrebarea jurnaliștilor a venit în completarea succintei informări transmise de Administrația Prezidențială luni după-amiază, după ce președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și cei doi mari producători operaționali din industria petrolieră, OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării cu țiței și combustibil în contextul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

OMV Petrom operează rafinăria Petrobrazi, din

Ploiești, iar Rompetrol, cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, și Vega Ploiești.

A patra rafinărie de pe teritoriul României, Petrotel, este deținută de rușii de la Lukoil și este închisă în contextul sancțiunilor internaționale impuse.

Cine deține rafinăria Petrotel?

„În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Palatul Cotroceni la finalul întâlnirii de luni.

Totuși, având în vedere caracterul dinamic al contextului global, Președintele, Guvernul și partenerii din mediul privat au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă.

Acesta va permite monitorizarea atentă a situației și adoptarea rapidă a unor măsuri adecvate, dacă va fi necesar, în deplină coordonare și cu accent pe stabilitate și precauție, a transmis Administrația Prezidențială.

Întâlnirea vine după ce, vineri, Guvernul – care a declarat de la 1 aprilie starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere – a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină și a instituit o taxă de solidaritate de suportat de către unii operatori din industrie.

în contextul în care România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE.

În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine.

România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat.

Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm.

Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate, a subliniat directorul executiv al confederației.

Potrivit conducerii organizației, propunerea Concordia este clară: o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective, este o abordare corectă, proporțională și care nu penalizează investițiile de care România are atâta nevoie.