Detectarea Dronelor: Soluții pentru Apărarea României

Ne putem apăra de drone la joasă altitudine?

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică seară, la Digi24, că o soluție pentru a „Armata are capacitatea tehnică de a monitoriza întreg spațiul aerian românesc de la o anumită altitudine în sus. Problema apare la altitudini joase, unde situația devine mai complexă, în funcție de relieful zonei”, a afirmat ministrul, după ce fragmente de drone au fost găsite în țara noastră.

Dacă zona este plată, performanța radarelor este mai bună.

Dar dacă există relief, raza lor de acțiune este limitată.

Miruță a continuat, exemplificând: Dacă o dronă zboară la 50 de metri, cum a fost cazul celei de la Galați, avem nevoie de o soluție radar locală, similară cu un hotspot Wi-Fi de pe telefonul mobil. Această rețea locală ar acoperi o arie limitată, cât poate emite telefonul.

Armata Română dispune de astfel de soluții, dar sunt puține la număr și sunt direcționate către zonele cu risc mai mare sau unde astfel de incidente sunt mai probabile.

Declarațiile ministrului Miruță vin în contextul descoperirii repetate de fragmente de drone rusești pe teritoriul României, în special în Delta Dunării și în zona Galați. Aceste incidente au stârnit întrebări legate de capacitatea României de a monitoriza și intercepta aeronavele neidentificate care încalcă spațiul aerian.

Cum poate software-ul intern să îmbunătățească co-producția?

Ministrul a subliniat că sistemele radar existente sunt eficiente pentru detectarea țintelor la altitudine mare, dar au limitări în ceea ce privește detectarea dronelor care zboară la altitudini joase, mai ales în zone cu relief accidentat.

Acest lucru se datorează faptului că undele radar sunt dispersate de obstacolele naturale, reducând raza de acțiune și precizia sistemelor.

Radu Miruță a propus dezvoltarea unui software intern pentru drone și inițierea unui program de co-producție ca soluție. Această abordare ar permite Armatei Române să dezvolte capacități proprii de detectare și neutralizare a dronelor, adaptate specific condițiilor geografice și operaționale din România.

Un software dedicat ar integra date din diverse surse – radare locale, senzori optici, informații colectate de dronele proprii – creând o imagine completă a spațiului aerian la altitudine joasă.

Co-producția, pe de altă parte, ar reduce dependența de furnizorii externi și ar permite adaptarea tehnologiilor la nevoile specifice ale Armatei Române.

Ministrul a menționat că soluțiile existente sunt limitate ca număr și sunt concentrate în zonele cu risc crescut, precum Delta Dunării, unde probabilitatea unor incidente este mai mare. Extinderea acestor soluții necesită investiții suplimentare și o strategie coerentă de dezvoltare a capacităților de apărare.

Se analizează, de asemenea, posibilitatea achiziționării de sisteme de bruiaj și interceptare a dronelor, dar acestea ar trebui integrate într-un sistem complex de supraveghere și apărare.