Capacități noi de producție

România va beneficia de o producție injectată în sistemul energetic național de aproximativ 5.800 MW, potrivit estimărilor bazate pe investițiile care urmează să fie finalizate în următorii doi ani, adică până la sfârșitul anului 2027.

Anunțul a fost făcut de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria. Din acest total, 3.600 MW vor proveni din surse regenerabile, iar restul din gaze naturale.

Până la sfârșitul acestui an, România va avea în total nouă capacități instalate de aproximativ 2.000 MW pe solar, 350 MW pe vânt și 2.200 MW pe gaz.

Este vorba despre cele două centrale din Arad și Constanța, la care se adaugă Iernut (430 MW), cu termen de finalizare 2026, și centrala electrică din Mintia (1.700 MW, cea mai mare din Europa), care se află într-o fază avansată de implementare și reprezintă o investiție privată extrem de importantă.

Cu această ocazie, Bogdan Ivan a explicat filozofia sa de la preluarea portofoliului de ministru al Energiei, alături de specialiști de pe piață: concentrarea pe analiza prețurilor.

Provocarea prețurilor

Principala problemă pe care o avem acum este acest preț extrem de ridicat.

Avem o situație în care avem o investiție masivă în producția fotovoltaică și astfel am ajuns ca, în timpul zilei, când avem soarele în România, precum și în Bulgaria și în Ungaria, să ajungem la un preț negativ, la un preț de un leu, 5 lei, 10 lei pe megawatt, a explicat ministrul.

În acest context, toate investițiile prioritare administrate la nivelul Ministerului Energiei sunt orientate spre depozitare. Până la sfârșitul anului, vor fi instalate 1.500 MW de stocare, din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Finanțare pentru parcuri de stocare

Ministrul a reamintit și cele două sesiuni de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro, pregătite pentru parcuri de depozitare stand-alone, care vor veni pentru echilibrarea sistemului energetic național.

Dacă, de exemplu, în timpul zilei, de la supraproducție, reușim să stocăm acea energie, vom putea folosi seara, când vom avea un vârf automat de consum.

Proiecte de hidroenergie prin pompare

Vom putea tempera aceste creșteri ale prețurilor, vom putea tempera piața de echilibrare care, astăzi, pentru doar 18% din cantitatea de energie consumată la nivel național, costul acesteia depășește 40% din costul total al energiei consumate în România astăzi, a explicat demnitarul.

Bogdan Ivan nu a uitat să menționeze proiectul hidrocentralei prin pompare din Tarnița, Cluj, o idee care datează din regimul comunist și a fost repusă în centrul atenției de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al prim-ministrului.

Două priorități extrem de importante: producția de hidroenergie pentru pompare și stocare.

Avem două proiecte la care lucrăm în prezent pentru analiza studiilor de fezabilitate: Tarnița, județul Cluj, și Frasin-Pingrati, județul Neamț.

Pe 28 februarie, a fost adoptat în Guvernul român, memorând aspectele juridice ale implementării acestor proiecte fiind clarificate, a declarat ministrul.

Dezvoltarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă a fost, de asemenea, revizuită. Ministrul a menționat că energia nucleară este cea mai sigură electricitate produsă în bandă.

Extinderea nucleară de la Cernavodă

În acest sens, Bogdan Ivan a anunțat proceduri urgente pentru opinii de mediu, acorduri și autorizații de construcție.

Introducem un mecanism în care selectăm proiecte care au o valoare de investiții de cel puțin 300 de milioane de euro.

Actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național, astfel încât acestea să poată beneficia de un regim rapid de punere în aplicare.

De asemenea, împreună cu ordonanța prin care vom face exproprierile mult mai simple pentru tot ce înseamnă transportul de electricitate și gaze naturale, avem un model care funcționează foarte bine la Compania Națională de Investiții Rutiere și la Transgaz, dorim să le aducem și la electricitate.

Avem proiecte pentru care există finanțare încă de la cinci, șase ani în urmă, care ar putea fi executate, dar care, chiar și până în prezent, nu au mai mult de 2% progres, din cauza faptului că nu au reușit să treacă prin aceste exproprieri, a conchis ministrul.