Unde au dispărut banii de protocol de la Palatul Victoria?

Unde s-au tăiat banii? Cum a ajuns Guvernul să își înjumătățească cheltuirile de protocol

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

Dan Reșitnec spune că aceste cheltuieli acopereau până acum ședințele de guvern, conferințele și protocolul pentru diverse evenimente, fie ele interne sau cu oaspeți străini. Înjumătățirea acestor sume reprezintă pur și simplu „modul normal în care ar trebui să funcționeze lucrurile”, a explicat secretarul general al Guvernului într-o postare pe Facebook.

Dar unde s-au făcut, concret, economiile? Reșitnec arată spre așa-numitele „ședințe de analize prelungite”. În trecut, era o practică obișnuită ca unii demnitari să aibă întâlniri de lucru cu invitați externi unde se consuma protocol în limita a 150 de lei de persoană.

„95.000 de lei în martie anul acesta, 68.000 de lei în aprilie, 1.800 de lei în mai, după ce am preluat conducerea SGG”, detaliază el.

În suma din mai „intră și apa disponibilă participanților de la ședința pregătitoare a Guvernului”.

Deși SGG semnase anul trecut contracte de protocol în valoare de 2,5 milioane de lei, iar anul acesta de 2,7 milioane, sumele efectiv cheltuite au fost mult mai mici. Tratații nejustificate, pretenții ale demnitarilor acoperite din bani publici.

Citește și:

O nouă disciplină a banilor publici!

Toate acestea au fost reduse sau tăiate, a conchis secretarul general al Guvernului.

Această abordare trădează o schimbare de optică în curtea Executivului, unde eficiența ia în sfârșit fața confortului instituțional.

Cifrele arată că prăpastia dintre contractele semnate și banii cheltuiți efectiv vorbește despre o disciplină financiară mult mai strictă, menită să protejeze bugetul de stat de risipă.

Specialistul în administrație publică vede în asta un câștig: tăierea exceselor nu doar că nu afectează actul de guvernare, dar reconstruiește firul rupt al încrederii dintre cetățean și stat. Punerea pe masă a cifrelor detaliate arată că nu vorbim doar despre o promisiune electorală, ci despre o strategie cât se poate de concretă de economisire.

Fără costuri umflate pe cap de locuitor la evenimente, fiecare leu cheltuit capătă o justificare limpede. În fond, această optimizare devine un standard de bun-simț administrativ care ar trebui să dea de gândit și altor instituții de stat.