Cum salvează banii migranților economiile lumii?

În 2025, banii trimiși de migranți către țările de origine au atins un nivel record, depășind 860 de miliarde de dolari la nivel mondial.

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

Potrivit datelor KNOMAD, divizia Băncii Mondiale specializată în migrație, acest flux a crescut cu aproape 4% față de anul trecut, devansând chiar ritmul de creștere al PIB-ului global.

Pentru statele cu venituri mici sau medii, aceste sume – care însumează 685 de miliarde de dolari – au devenit o gură de oxigen, depășind cu mult volumul investițiilor străine directe atrase de aceste regiuni.

Pentru multe economii în curs de dezvoltare, remitențele nu sunt doar un ajutor pentru familii, ci piloni de susținere a bugetului național. În numeroase cazuri, acești bani reprezintă între 10% și 30% din Produsul Intern Brut, fiind esențiali pentru echilibrarea deficitelor fiscale. O eventuală oprire a acestor intrări ar arunca statele respective într-un colaps economic imediat.

Topul dependenței este condus de Tadjikistan, unde remitențele reprezintă un procent uluitor de 47,9% din PIB, totalizând 6,8 miliarde de dolari – o creștere de 46,8% față de perioada anterioară. Urmează Tonga, cu 42,6% din PIB, Nicaragua și Libanul, ambele cu 27%, și Samoa, cu 26%.

Citește și:

Sunt banii trimiși de migranți noua salvare a economiilor globale?

Impactul acestor fonduri este adesea mai puternic decât cel al industriilor naționale.

Spre exemplu, Egiptul încasează din remitențe o sumă de trei ori mai mare decât veniturile Canalului Suez.

În Sri Lanka, banii trimiși de diaspora valorează de patru ori mai mult decât exporturile de ceai, în timp ce pentru Maroc, acești bani rivalizează cu încasările din turism.

Statele Unite rămân principala sursă a acestor fonduri, în special pentru America Latină și Caraibe. Pe de altă parte, țările din zona Golfului, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ocupă locul secund ca volum, fiind însă piese cheie în ecuație, având în vedere că forța de muncă străină depășește frecvent 70% din populația lor totală.

Analiza FinStatGlobe scoate la iveală un fenomen psihologic și economic interesant: în perioade de criză sau dezastre naturale, lucrătorii migranți tind să trimită și mai mulți bani acasă, devenind, practic, colacul de salvare financiar pentru familiile și statele lor.