România va găzdui Capitala Europeană a Culturii în 2034 — primele candidaturi în toamna 2028

România va fi Capitala Europeană a Culturii în 2034!

România va fi gazda Capitalii Europene a Culturii în anul 2034, iar primele etape ale procesului de selecție vor începe în toamna 2028, conform unui comunicat oficial emis de Ministerul Culturii pe pagina sa de Facebook. Anunțul a fost făcut public de Alexa Stănescu în data de 11 septembrie 2026 și a reținut atenția prin detalii privind calendarul, obiectivele și lecțiile învățate din experiențele anterioare ale țării în acest domeniu.

Ministerul a reamintit că România are deja o istorică implicatie în iniciativa Capitală Europeană a Culturii. În anul 2007, orașul Sibiu a primit această onoare, impreună cu Luxemburg, demonstrând capacitatea de a organiza un eveniment de mare scară cu impact cultural și social.

Mai recent, în 2023, Timișoara a desfășurat rolul de capitală culturală europeană, alături de Veszprém din Ungaria și Elefsina din Grecia.

Ambele experiențe au fost evidențiate ca fiind transformatoare, lăsând în urmă nu doar momente de sărbătoare, ci și legături durabile, proiecte infrastructurale și rețele de colaborare între cetățeni, instituții și artiști din întreaga Europa.

Conform declarațiilor Ministerului Culturii, Comisia Europeană a stabilit oficial că România va găzdui titlul în 2034. Această decizie se bazează pe recunoașterea experienței precedente ale țării și pe capacitatea demonstrată de orașele sale de a gestiona proiecte culturale complexe. Ministerul a subliniat că ambele ediții – cea din 2007 și cea din 2023 – au arătat cum un astfel de proiect poate genera beneficii pe termen lung, inclusiv dezvoltarea de noi spații culturale, întărirea participării civice, crearea de programe intergeneraționale și consolidarea identităților locale prin intermediul artelor.

Totodată, Ministerul a precizat că noul cadru propus de Comisia Europeană pentru ediția din 2034 schimbă fundamental percepția despre ce înseamnă să fie o Capitală Europeană a Culturii. Titlul nu va mai fi văzut simpl ca un eveniment concentrat pe un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, care implică planificare, realizare și evaluare a rezultatelor chiar și după încheierea anului oficial de desfășurare.

România va găzdui Capitala Europeană a Culturii în 2034!

Acest aspect este esențial, deoarece acordarea Premiului Melina Mercouri – distincție acordată orașelor care au respectat cele mai bine angajamentele asumate – va depinde direct de măsurile de durabilitate și impact pe care le vor demonstra orașele candidate.

În ceea ce privește procesul de candidatură, Ministerul a explicat că acesta va deveni mai accesibil și mai flexibil. Criteriile de evaluare vor fi reduceți de la șase la patru categorii principale, ceea ce va permite orașelor să se concentreze pe aspectele esențiale precum inclusivitate, inovare, cooperare transfrontalieră și implicarea tineretului și societății civile.

De asemenea, va fi încurajată formarea de candidaturi comune, inclusiv cele între localități din diferite țări, în scopul de a promova unitatea și diversitatea culturală a Europei.

Pentru România, calendarul propus de Comisia Europeană a fost considerat un punct de plecare clar și realizabil. Conform acestui plan, primele dosaje de candidatură vor putea fi depuse în toamna anului 2028. Finalistele vor fi announce în cursul anului 2029, iar orașul ales va primi în seguito cinci ani completi pentru a pregăti un program cultural de mare scară, care să se desfășoare în anul 2034.

Această perioadă de pregătire este esențială, deoarece permite dezvoltarea de proiecte complexe, necesare pentru a îndeplini standardele europene.

România își pregătește strategia națională pentru Capitala Europeană a Culturii

Ministerul a subliniat, de asemenea, o idee importantă: chiar și orașele care nu vor câștiga titlul trebuie să poată beneficia de eforturile investite în candidatură.

Pentru acest motiv, se analizează posibilitatea creării unui mecanism prin care programele dezvoltate în cadrul candidației – ales cel puțin pentru orașele finaliste – să poată fi parțial implementate și după încheierea competiției.

Ca exemplu de bună practică, a fost menționat orașul Cluj-Napoca, unde proiectele inițiate în cadrul candidației pentru titlul din 2021 au continuat să existe și să se dezvolte chiar și după încheierea procesului de selecție, demonstrând că continuitatea este posibilă și benefică.

Această perspectivă de durabilitate se reflectă și la nivel național. Ministerul a anunțat că în pregătire se află Strategia Națională a Culturii pentru perioada 2027–2034, care va acoperi exact intervalul în care se va desfășura competiția pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034.

Două instrumente – strategia națională și procesul de candidatură – trebuie să se susțină reciproc.

Orașele care vor participa la competiție vor avea nevoie de un cadru național coerent și bine definit, iar strategia va servi ca instrument practic pentru a transforma ideile în acțiuni concrete: crearea de spații de proximitate, stimularea participării culturale, dezvoltarea de proiecte intergeneraționale și consolidarea comunităților mai reziliente.