Datoria externă a României în creștere

Between ianuarie și aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu peste 1 miliard de euro, ajungând la 229,5 miliarde de euro. Astfel, datoria externă pe termen lung a totalizat 182,7 miliarde de euro la data de 30 aprilie 2026, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt s-a situat la 46,7 miliarde de euro la data de 30 aprilie 2026, în scădere cu 2,8% față de 31 decembrie 2025. Raportul serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,9% în ianuarie–aprilie 2026, comparativ cu 18,4% în 2025. Rata de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la data de 30 aprilie 2026 a fost de 6,2 luni, comparativ cu 6,0 luni la data de 31 decembrie 2025.

Rata de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoare reziduală, cu rezervele valutare ale BNR la data de 30 aprilie 2026, a fost de 105,0%, comparativ cu 104,4% la data de 31 decembrie 2025. BNR menționează, de asemenea, că în perioada ianuarie–aprilie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde în perioada ianuarie–aprilie 2025. În cadrul acestei structuri, balanța bunurilor a înregistrat un deficit cu 698 de milioane de euro mai mic, balanța serviciilor a înregistrat un surplus cu 197 de milioane de euro mai mare, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit cu 204 milioane de euro mai mare, iar balanța veniturilor secundare a contribuit cu un plus de 430 de milioane de euro.

Implicații economice și tendințe

Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 1,5 miliarde de euro, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în perioada ianuarie–aprilie 2025.

Creșterea datoriei externe este un fenomen care necesită monitorizare, însă raportul serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut, ceea ce poate fi considerat un aspect pozitiv. De asemenea, rata de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a crescut, ceea ce indică o oarecare stabilitate în ceea ce privește comerțul exterior. Scăderea investițiilor directe ale nerezidenților în România ar putea fi un semnal pentru factorii de decizie de a lua măsuri pentru atragerea investitorilor străini. În același timp, reducerea deficitului de cont curent este un aspect pozitiv, care arată o oarecare îmbunătățire a situației economice.