România scoate bani din buzunar ca să țină trupele americane la Marea Neagră

Plătim pentru trupele unchiului Sam?

Bucureștiul e gata să deconteze o parte din nota de plată pentru prezența militarilor americani pe teritoriul național.

Mutarea vine pe ultima sută de metri, chiar înainte ca Pentagonul să finalizeze o evaluare amplă a trupelor staționate în Europa, mișcare ce ar putea lăsa flancul estic cu și mai puțin personal, avertizează surse citate de Bloomberg.

România s-a aliat deja cu Polonia și statele baltice într-o strategie comună: punem la bătaie stimulente financiare ca să-i convingem pe americani să nu plece din regiune. În momentul de față, în baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii își fac veacul aproximativ 1.000 de soldați ai SUA.

Cât costă mega-baza de la Kogălniceanu?

Nu e prima oară când avem emoții.

Anul trecut, țara noastră a fost prima lovită de decizia administrației Trump de a tăia din efectivele militare din Europa, americanii anulând atunci rotația unei întregi brigăzi prin baza de la Mihail Kogălniceanu.

Ca să dreagă busuioca și să arate că suntem un alianță serios, autoritățile de la București pregătesc investiții gigantice. Vorbim despre un buget estimat la circa 4 miliarde de euro până în 2040 pentru modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de pe litoralul Mării Negre. Scopul? Să poată găzdui și mai mulți militari americani sau aliați.

De unde luăm banii pentru apărare?

Inițial, Ministerul Apărării a estimat lucrarea la 2,5 miliarde de euro, cu tot cu planul de a ridica infrastructura la standardul în care să poată adăposti până la 10.000 de efective.

Toate aceste planuri vin în timp ce Ministerul Finanțelor se uită cu disperare la cifre: România se zbate cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din toată Uniunea Europeană. Cu toate acestea, liderii de la București vor să urce cheltuielile pentru apărare de la 2,5% din PIB tocmai la 5%, ca să bifeze obiectivele trasate de NATO.

În plus, România rămâne al doilea cel mai mare beneficiar din UE, imediat după Polonia, al fondurilor europene puse la bătaie prin programul SAFE pentru achiziții militare.

Ce facem cu dronele căzute pe malul mării?

Pe fondul acestor tensiuni geopolitice, Marea Neagră a devenit o zonă fierbinte și la propriu. Două nave comerciale, Wine Trader și Yara J, au fost recent ținta unor incidente provocate de drone aproape de coasta românească.

Cinci dintre cei 12 marinari aflați pe Wine Trader au fost scoși din Valuri și duși de urgență la spitalul din Constanța, în timp ce ceilalți șapte sunt, din păcate, încă dispăruți.

Întrebat despre aceste atacuri, președintele Nicușor Dan a domolit apele, declarând că e mult prea devreme să punem eticheta pe baza unor probe tehnice și să arătăm clar spre Rusia. Tot vineri seară, șeful statului a dat o veste bună: Franța este primul aliat care a sărit în ajutorul României cu sisteme de apărare anti-dronă pe litoral.