România a reacționat prea blând la atacurile din Marea Neagră

Litoralul românesc ca zonă economică exclusivă: ce înseamnă asta?

Istoricul Armand Goșu consideră că România a reacționat prea blând la atacurile din Marea Neagră.

Într-un interviu acordat SpotMedia. ro, expertul subliniază că întârzierea declarațiilor oficiale, în timp ce alte capitale europene au emis poziții clare, trimite un mesaj de absență a statului român dintr-o zonă critică pentru securitatea sa.

„Au francezii date înaintea noastră despre ce se întâmplă pe teritoriul României?”, se întreabă Goșu, punând sub semnul întrebării de ce Parisul a putut emite un comunicat condamnând atacurile, în timp ce președintele Nicolae Iohannis nu a avut informații suficiente.

Problema nu este doar una de viteză în reacție, ci una de cooperare regională. Goșu afirmă că România și Bulgaria nu acționează coordonat pe Marea Neagră, în contrast cu statele din flancul nordic al NATO, care au construit parteneriate de securitate mult mai solide.

Istoricul face o comparație directă: „Au francezii informații la Paris să producă acel comunicat și președintele…” De ce au putut alte state să fie mai prompti?

Este posibil ca plecarea președintelui dimineața către Bruxelles să fie motivul lipsei de reacție imediată, dar consecința rămâne aceeași: statul pare absent din propria zonă de securitate vitală.

Un Goșu avertizează că litoralul românesc și zona economică exclusivă funcționează ca „un fel de sat fără câini”, unde orice actor poate acționa liber. Întrebarea centrală rămâne: au alți lideri acces la date despre incidentele din apele teritoriale românești, în timp ce noi nu le avem? Această asimetrie informațională slăbește poziția României în discuțiile cu aliații.

La nivel regional, lipsa cooperării cu Bulgaria este evidentă. În timp ce statele baltice, scandinave, Germania și Polonia construiesc o rețea de securitate robustă, adesea susținută de umbrela nucleară britanică, România nu reușește să se coordoneze eficient cu vecinul bulgar pe Marea Neagră.

De asemenea, parteneriatul strategic cu Turcia nu a fost dezvoltat suficient, iar Republica Moldova, care are nevoie de sprijin, nu primește asistența așteptată. În acest context, Goșu subliniază că securitatea României depinde direct de rezistența Ucrainei.

Cel mai important aliat al României, aliatul de care depinde viitorul României, chiar fără să ne dăm seama, e, de fapt, Ucraina.

Nava Chelsea 3 avariată în largul Bulgariei: ce s-a întâmplat?

Depindem de Ucraina: viața noastră, felul în care va evolua România și ce se va întâmpla aici cu generația noastră și a copiilor noștri, explică istoricul.

Să analizăm acum detaliile atacurilor din octombrie, care au vizat mai multe nave comerciale.

Pe 5 octombrie, cargoul Royad Mammadov, care transporta porumb din portul ucrainean Ismail spre Italia, a fost lovit, a luat foc și s-a scufundat în zona economică exclusivă a României.

Autoritățile române au raportat două decese și 11 marinari salvați. A doua zi, pe 6 octombrie, navele Alfa Watan și Able au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei. Alfa Watan s-a scufundat, iar echipajul a fost dat dispărut.

Din vasul Able, care a fost cuprins de incendiu, toți cei 18 marinari au fost salvați, dintre care doi grav răniți.

În data de 13 octombrie, nava Chelsea 3 a suferit avarii în largul Bulgariei, iar cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați. În același timp, HS Dignity s-a scufundat; cinci marinari au fost salvați, în timp ce 11 au rămas dispăruți.

Între 14 și 15 octombrie, Yara J a fost lovită în apele teritoriale românești, fără victime în echipaj, și a fost remorcată la Constanța.

Nava Wine Trader a fost atacată imediat în afara apelor teritoriale; cinci marinari au fost salvați, iar șapte erau încă dispăruți conform bilanțului din 16 octombrie.

NATO a raportat, pentru noaptea de 14 spre 15 octombrie, atacuri care au vizat Sea Destiny, în apele românești, și Dania J, aflată în portul ucrainean Ismail, fără a preciza numărul exact al victimelor pentru aceste două nave.

Cum au reacționat statele vecine și aliații? Bulgaria a convocat ședințe de securitate, a anunțat consultări cu România și Turcia și a chemat ambasadoarea Rusiei la discuții. Sofia a cerut o anchetă internațională și sprijin NATO pentru supraveghere și apărare. Pe 16 octombrie, ministrul Apărării bulgar a confirmat solicitarea de avioane de luptă și sisteme antidrone. Turcia, prin ministrul de Externe Hakan Fidan, a cerut atât Rusiei, cât și Ucrainei să oprească atacurile asupra navigației comerciale. Pe 8 octombrie, Fidan a avertizat că Marea Neagră nu trebuie transformată într-un nou front al războiului.

Ankara a transmis o propunere ambelor părți pentru oprirea loviturilor și protejarea transporturilor de cereale.