România: Probabilitate ridicată de alegeri anticipare, buget vulnerabil

Perspectiva politică și bugetară: ce așteaptă România?

Standard & Poor’s se pregătește să anunțe vineri seara decizia privind ratingul de credit al României, într-un moment în care tensiunile politice interne atingează cote maxime. Cu puțin timp înainte de acest verdict, Moody’s a emis un avertisment clar: există o șansă considerabilă ca România să ajungă la urne prin alegeri anticipate, chiar dacă președintele Nicușor Dan își dorește evitarea acestui scenariu și deși o nouă rundă de negocieri pentru constituirea executivului este programată să înceapă pe 5 octombrie.

După ce Parlamentul a respins propunerea de guvernare a lui Siegfried Mureșan, analiza recentsă a Moody’s arată că probabilitatea bugetului pentru anul 2027 să primească sprijinul politic necesar înainte de finalul anului curent devine tot mai redusă. Agenția subliniază că dinamica evenimentelor politice din săptămâna următoare va fi crucială în determinarea viitorului fiscal al țării.

Dacă stabilitatea nu revine rapid, ajustările fiscale implementate recent ar putea să nu fie suficient de sustenabile pentru a garanta un profil de credit suveran solid.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat situația într-o declarație transmisă joi seara, recunoscând că incertitudinea politică reprezintă un factor negativ semnificativ în ochii analiștilor. Totuși, el a insistat că execuția disciplinată a bugetului și respectarea obiectivelor fiscale constituie argumente puternice pentru păstrarea României în categoria de credit „investment grade”.

Nazare a menționat că au avut loc discuții ample cu reprezentanții Standard & Poor’s, inclusiv o misiune fizică în România, în cadrul căreia au fost prezentate proiecțiile oficiale.

Deși admite că nu toate estimările inițiale s-au materializat la 100% la toți ordonatorii de buget, oficialul susține că aceste disfuncționalități sunt gestionabile și că, în esență, lucrurile au evoluat conform planului strategic.

El are încrederea că raportul care va fi publicat va lua în considerare aceste progrese concrete.

Decizia S&P este extrem de importantă pentru piața financiară globală. În prezent, atât Fitch, cât și Moody’s mențin România în zona recomandată pentru investitori.

S&P și Moody’s: care este riscul real pentru ratingul României?

O eventuală retrogradare de către S&P sub acest prag ar clasifica datoria suverană a României în categoria „speculative” sau „junk”.

Consecințele ar fi directe: costurile de împrumut pentru stat ar crește, iar accesul la anumite categorii de investitori, care cumpără exclusiv titluri de randament sigur, ar fi limitat.

Pentru a înțelege de ce Moody’s emite un ton prudent, este util să ne întoarcem la evaluarea din august. La acea dată, agenția a reconfirmat ratingul României la nivel Baa3, ultima treaptă din zona de credit sigur, păstrând perspectiva negativă.

Deși țara a reușit să evite o scădere în categoria „junk”, riscurile au rămas evidente. Justificarea menținerii calificativului s-a bazat pe progresele înregistrate în 2025 și în prima parte a anului curent în reducerea deficitului.

Datele disponibile până în august 2026 au arătat o nouă scădere a deficitului fiscal, acesta coborând la 2,9% din PIB (pe bază cash), o îmbunătățire remarcabilă față de 4,5% din PIB înregistrat în august 2025.

Analiza a estimat că deficitul bugetar va ajunge la 5,8% din PIB în 2026, o reducere de peste două puncte procentuale într-un singur an.

Agenția a lăudat eforturile de limitare a cheltuielilor și reziliența veniturilor bugetare, care au performanat mai bine decât prevăzuseră modelele, în ciuda unui mediu macroeconomic dificil. Alte motive pentru menținerea ratingului au inclus potențialul de creștere economică pe termen mediu, nivelul relativ ridicat de dezvoltare comparativ cu alte state din aceeași categorie de rating și statutul de membru al Uniunii Europene, care consolidează credibilitatea politicilor publice și asigură accesul la fonduri europene.

În vară, Moody’s presupunea că un nou guvern va fi instalat după vacanța parlamentară, cel târziu la începutul toamnei, pentru a permite adoptarea bugetului 2027 în termen. Deși considera improbabilă organizarea alegerilor anticipate – fenomen rar după 1989 – agenția aștepta ca instabilitatea politică să persiste pe termen scurt.