România depășește pragul de 50% la analfabetism funcțional în matematică la testele PISA 2025

Dispozitivele digitale transformă orele de matematică într-o distracție?

România depășește pragul de 50% la analfabetism funcțional în matematică conform rezultatelor PISA 2025

În contexte internaționale de evaluare a sistemelor educaționale, datele rivelate de PISA 2025 pun în evidență o situație alarmantă privind performanța elevilor români în domeniul matematic. Pentru prima dată în istoria participației la acest sondaj, procentul de elevi care nu reușesc să atingă nivelul minim de competență – considerat de OCDE nivelul 2 – a depășit pragul simbolic de 50%.

Concret, doar 48% dintre elevii din România au gestionat să obțină cel puțin nivelul 2 la Matematică, în timp ce media statele membre ale OCDE se situează la 65%.

Acest lucru duce la concluzia că 52% dintre adolescenții de 15 ani testați se află sub acest prag, adică nu pot aplica cunoștințele matematice în situații practice, chiar și cele mai simple.

La nivelul 2, elevul trebuie să demonstreze abilități de bază precum recunoașterea modului în care o problemă cotidiană poate fi trasă în termeni matematici, compararea de variante sau efectuarea de operațiuni elementare, inclusiv conversia de valută. Acești criterii sunt esențiale pentru a considera că un elev are competența minimă necesară pentru a funcționa eficient în societatea modernă.

Deși termenul „analfabetism funcțional” este frecvent utilizat în dezbaterea publică pentru a descrie acești elevi, OCDE nu o adoptă ca denumire oficială.

În schimb, organizația preferă să vorbească despre „elevi care nu ating nivelul minim de competență”, un indicator care reflectă incapacitatea de a utiliza cunoștințele învățate în contexte reale.

În matematică, această problemă devine mai gravă atunci când se analizează evoluția în timp.

Comparând rezultatele PISA 2025 cu cele de la 2022, se observă o deteriorare semnificativă: în 2022, 48,6% dintre elevii români erau sub nivelul 2 la Matematică, iar acum această proporție a ajuns la 52%, adică o creștere de 3,4 puncte procentuale.

Deși această variație pare mică, ea devine semnificativă atunci când o raportăm la tendința de pe Termen lung.

De la 2015 până în 2025, ponderea elevilor sub nivelul minim la Matematică a crescut în România cu 12 puncte procentuale, un semnal clar de regresie a sistemului educațional în această disciplină.

Situația nu este izolată la matematică. În Citire, performanța este chiar mai slabă. Doar 52% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2, față de o medie OCDE de 69%. Astfel, 48% dintre adolescenții testați nu reușesc să идентиifice ideea principală într-un text de lungime moderată, să extrage informații pe baza criteriilor explícite sau să evaluateze scopul și forma unui material scris atunci când i se solicită.

Diferența față de media OCDE este de 17 puncte procentuale, o valoare care subliniază gravitatea problemei.

OCDE a semnalat deja că, la nivel global, Citirea a fost domeniul cu cea mai accentuată deteriorare între 2015 și 2025, cu o scădere medie de 28 de puncte în scorurile statele membre.

Această tendință reflectă dificultăți crescute în evaluarea informațiilor, în legarea surselor diverse și în La Științe, situația pare puțin mai bună, dar rămâne preocupantă. 54% dintre elevii români au atins nivelul 2 sau mai sus, comparativ cu 74% în media OCDE. Acest lucru înseamnă că 46% nu ating competența minimă.

Un elev la acest nivel trebuie să poată identifica explicația corectă pentru fenomene științifice cunoscute și să folosească datele disponibile pentru a judeca dacă o concluzie este susținută de dovezi, almeno în situații simple.

Diferența dintre România și media OCDE ajunge la 20 de puncte procentuale, o valoare care pune țara în una dintre pozițiile mai slabe în clasamentul internațional.

De asemenea, compararea cu 2022 arată o creștere a ponderei elevilor sub nivelul 2: în acel an, procentul era de 44%, iar acum a ajuns la 46%, adică o creștere de 2 puncte.

De la 2015, această proporție a crescut cu 7 puncte procentuale, indicând o tendință de slabire continuă.

Un aspect critic al analizelor PISA 2025 este proporția foarte redusă de elevi care ajung la nivelurile de performanță ridicată. La Matematică, numai 4% dintre elevii români sunt clasificați în nivelurile 5 sau 6 – cele mai avansate – în timp ce media OCDE este de 8%.

La Științe, situația este încă mai alarmantă: doar 2% dintre elevii români ajung la nivelurile 5 sau 6, față de 7% în OCDE. La Citire, numai 1% din cohoră atinge nivelul 5 sau mai sus, comparativ cu 6% în statele OCDE. Aceste niveluri superioare sunt esențiale pentru dezvoltarea gândirii abstracte, rezolvarea problemelor complexe, diferențierea între informație și opinie și aplicarea autonomă a cunoștințelor în contexte necunoscute.

faptul că atât puțini elevi români ajung să manifeste aceste competențe sugerează o lipsă de stimulare intelectuală adecvată în sistemul de învățământ, precum și o neadaptare a metodicilor de predare la cerințele secolului XXI.

Deși problema nu se limitează doar la proporția mare de elevi sub nivelul minim, ci include și disparitățile profunde între grupurile socio-economice.

România a depășit pragul de 50% la analfabetismul funcțional în matematică!

Datele PISA 2025 confirmai o din structurile mai adânci ale inequității în educație: influența mediului socio-economic asupra performanței școlare este în România mult mai puternică decât media OCDE.

Elevii din sfertul cel mai avantajat au obținut în Științe un scor cu 122 de puncte mai mare decât cei din sfertul cel mai dezavantajat, în timp ce la nivelul OCDE această diferență este de 85 de puncte.

Mai mult, variabila socio-economică explică 22% din variația performanțelor la Științe în România – aproape dublu față de media OCDE de 12%. Acest lucru indică că sistemul educațional românesc nu reușește să compensateze dezavantajele inițiale, ci, pe contrar, le amplifică.

De asemenea, între 2015 și 2025, decalajul de performanță între elevii avantajați și cei dezavantajați s-a mărit: rezultatele grupului dezavantajat au scăzut, în timp ce cele ale celui avantajat au rămas constante, demonstrând o tendință de segregare educațională care se approfundă.

Un alt domeniu evaluat de PISA 2025 este „Învățarea în lumea digitală”, introdus ca nouă competență de referință. Pentru acest domeniu, nivelul de referință este nivelul 3 (nu nivelul 2, ca la Matematică, Citire și Științe), iar 57% dintre elevii români se află sub acest prag.

OCDE confirmă că România are un scor mediu mai jos decât media organizației în rezolvarea computațională a problemelor.

Evaluarea analizează nu doar utilizarea instrumentelor digitale, ci și capacitatea de a construi cunoștințe prin modele și simulări, de a realiza experimente virtuale, de a analiza date și de a aplica soluții digitale în contexte noi.

Această slabizare reflectă o pregătire insuficientă pentru cerințele economiei digitale, chiar și în contexte în care utilizarea tehnologiei este largă.

Precum arată datele, utilizarea inteligenței artificiale în scopuri educaționale este răspândită printre adolescenți români. 40% dintre elevii de 15 ani declară că folosesc chatboți AI cel puțin o dată pe săptămână pentru a învăța, față de 46% în media OCDE. Din acest grup, 33% utilizează AI pentru documentarea preliminară a unui subiect, 31% pentru rezumarea textelor și 33% pentru redactarea temelor. Doar 9% spun că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată aceste instrumente pentru activitățile școlare.

Totuși, OCDE avertizează că există o relație complicată între utilizarea AI și performanța academică: elevii care folosesc inteligența artificială pentru sarcini precum rezumarea, redactarea sau documentarea tind să obțină rezultate mai slabe la Științe decât cei care nu le folosesc în aceste moduri.

Organizația subliniază, totuși, că această asociere nu implică automat o relație de cauzalitate – poate fi, de exemplu, că elevii mai slabi sunt mai înclinați să se bazeze pe AI pentru a compensa lacunele.

Un alt fenomen preocupant este distracția provocată de dispozitivele digitale în timpul orelor. 29% dintre elevii români spun că în majoritatea sau în toate orele de Științe colegii sunt distrazi de utilizarea telefoanelor sau altor dispozitive, un procent apropiat de media OCDE de 28%. Totuși, impactul asupra performanței este mai accentuat în România: cei care raportă această distragere obțin în medie cu 18 puncte mai puțin la Științe decât cei care nu o raportează, după controlarea variabilei socio-economice.

În paralel, au crescut restricțiile privind telefonii mobile în școli: 49% dintre elevii români sunt în unități unde utilizarea telefonului este interzisă în incinta, față de 22% doar în 2022.

Această creștere rapidă sugerează o reacție institucională față de problemele percepute, chiar dacă eficacitatea takelor interzii rămâne de demonstrat.

Problemele de participare la activitățile școlare sunt, de asemenea, semnificative.

În cele două săptămâni precedente testării PISA 2025, 33% dintre elevii români au lipsit cel puțin o zi întreagă de la școală, față de 22% în media OCDE. 39% au lipsit de la cel puțin o oră de curs (comparativ cu 24% la OCDE), iar 65% au declarat că au întârziat la școală cel puțin o dată (versus 50% la OCDE).

Deși aceste procente sunt mai mici decât în 2022 – când 46% au lipsit o zi și 60% au sărit o oră – rămân preocupantemente ridicate și indică dificultăți sistemice în asigurarea prezenței regulate, posibil legate de factorii socio-economici, sănătate sau motivare.

Este esențial de reținut ce măsoară, de fapt, PISA. Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) nu verifică în primul rând cât de bine au memorat elevii materia predată în curriculum. În schimb, OCDE evaluă capacitatea tinerilor de 15 ani de a aplica ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme autentice, apropiate de viața reală. Testarea analizează competențele în Științe, Matematică și Citire, iar în ediția 2025 a fost adăugat domeniul „Învățarea în lumea digitală”.

La nivel internațional, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au participat, reprezentând aproximativ 33 de milioane de tineri de vârstă de 15 ani.

Științele au fost alese ca domeniu principal al evaluării în 2025.

Înainte de testare, Ministerul Educației a confirmat selecția unui eșantion național de 10.362 de elevi de 15 ani, provenienți din 321 de unități de învățământ din toate zonele țării. Această metodă asigură reprezentativitate statistica și permite comparații credibile cu rezultatele altor state. Fără această bază solidă de date, concluziile privind starea educației românești nu ar putea fi tratate cu seriositate.

Totuși, datele publicate desenez un quadro preocupant: o sistemă în care mai mult de jumătate dintre elevi nu ating competențele de bază în matematică, unde performanța este profund influențată de originea socio-economică, unde cei mai buni sunt prea puțini și unde provocările digitale – de la utilizarea AI la distracție – nu sunt încă înțelepte integrat în procesul de învățare.

Fără intervenții estructurale, tendințele observate rischiază să se consolideze, afectând nu doar individii, ci și dezvoltarea viitoare a țării.