Deficitul energetic: voluntariatul poate salva România?!

Criza energetică din România: voluntariatul nu poate umple golul de 2.500 MW, avertizează expertul

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

Urmărește Digi24 în Google Discover

România se confruntă cu o provocare energetică majoră, iar soluțiile propuse de guvern par, din păcate, insuficiente.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), o simplă diminuare voluntară a consumului de energie electrică nu va fi nicidecum suficientă pentru a compensa un deficit estimat la până la 2.500 MW în perioadele de vârf.

Responsabilitatea impusă ascunde costuri enorme pentru România?!

Expertul subliniază că această abordare echivalează cu o „privatizare a pagubelor”, deoarece povara cade pe umerii companiilor și ai populației, fără o compensare adecvată.

Chisăliță estimează că o reducere benevolă a consumului ar putea aduce cel mult 100-200 MW, o cantitate insignifiantă în comparație cu necesarul real. El atrage atenția că România importa deja aproximativ 1.700 MW în serile aglomerate.

Dacă, prin ipoteză, și a doua unitate a centralei nucleare de la Cernavodă ar fi scoasă din funcțiune, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW, conform declarațiilor prim-ministrului.

Pe lângă acestea, o caniculă intensă ar putea crește consumul cu încă 700 MWh. Situația este agravată de seceta care afectează și țările vecine, ceea ce înseamnă că disponibilitatea energiei la graniță, în momentele critice, nu poate fi garantată.

Citește și:

Cum va supraviețui industria românească în fața crizei energetice?

Specialistul critică vehement abordarea guvernului, pe care o consideră o „iresponsabilitate energetică” de 25 de ani. Declarația unei stări de alertă energetică sună grav și sugerează o mobilizare, dar în realitate, statul se limitează la un apel la „responsabilitate voluntară”. Aceasta înseamnă că guvernul cere firmelor să își oprească producția, să renunțe la profit, să plătească salarii și să suporte penalități pentru comenzile neonorate. Toate acestea se întâmplă în contextul în care România are a doua cea mai scumpă energie electrică din Piața Zilei Următoare (PZU) în prima jumătate a anului 2026.

Chisăliță consideră că această cerere este inacceptabilă și că, în condițiile unei stări de alertă, consumatorii nu pot fi compensați pentru sacrificiile făcute voluntar.

Expertul subliniază că o fabrică nu poate fi tratată ca un simplu bec.

Cine va plăti nota pentru criza energetică din România?

Procesele industriale implică cicluri tehnologice complexe, menținerea unor temperaturi constante, materii prime în lucru și instalații care nu pot fi oprite instantaneu. Contractele cu termene ferme de livrare adaugă o presiune suplimentară. Întrebările cheie rămân: cine va plăti pentru marfa neprodusă, pentru rebuturi, pentru salarii, pentru repornirea instalațiilor și pentru penalitățile comerciale?

„compania care acceptă să ajute sistemul”.

În opinia președintelui AEI, guvernul cere industriei să se sacrifice „gratis”. El afirmă că într-un sistem energetic bine organizat, compensația ar fi o normalitate. Însă, în absența unui mecanism de compensare, această abordare se transformă într-o „privatizare a pagubelor”, unde pierderile sunt transferate către sectorul privat, în timp ce beneficiile rămân la stat.

Chisăliță concluzionează că voluntariatul energetic are o limită economică foarte clară, iar ignorarea acesteia va avea consecințe grave asupra economiei românești.