Cine critică sistemul de informații?
SRI a reacționat rapid la acuzațiile lui Ludovic Orban.
Știri de ultimă oră
Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiri
Nicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din Europa
Pariuri în România: piața, istoria și noii jucători
Texasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniMarți seara, Biroul de presă al instituției a emis un comunicat în care califică reluarea subiectului de către fostul premier drept o practică „regretabilă” și „lipsită de responsabilitate”.
Reprezentanții SRI subliniază că nu au acordat nicio garanție formală șefului statului și că a da un rol politic explicit serviciului de informații, fără dovezi concrete, este o exagerare.
Ludovic Orban, care a deținut funcția de prim-ministru, a explicat într-o emisiune de la B1TV că a pledat constant timp de două decenii pentru o restructurare profundă a sistemului de informații din România. El atrage atenția asupra faptului că țara noastră înregistrează cea mai ridicată densitate a ofițerilor de informații la nivel european și dispune de un număr excesiv de entități dedicate acestui domeniu.
Critica sa vizează și caracterul militarizat al sistemului, pe care îl consideră incompatibil cu standardele democratice. Orban remarcă o lacună legislativă majoră: legea nu impune obligativitatea ca directorul instituției să fie o persoană civilă, ci nu un ofițer activ în armată, deși aceasta este o condiție esențială pentru echilibrul puterilor.
Unde se simte „umbră” SRI?
Extinderea influenței structurilor informative în domenii unde ele ar trebui să fie absente este, conform fostului premier, o tendință îngrijorătoare.
El identifică interferențe directe ale SRI, SPP și SIE în activitatea partidelor politice, în administrarea publică, în funcționarea sistemului judiciar, în economia națională și chiar în presa din România.
Deși recunoaște că nu deține dosiere clasificate sau documente oficiale care să ateste public aceste teze, Orban se sprijină pe evenimente cunoscute de opinia publică pentru a-și susține argumentația.
El enumeră câteva exemple concrete: manipulările din justiție în perioada când generalul Dumbravă era implicat în strategie, umplerea Direcției Generale Antifraudă cu agenți SRI și declarația fostului consilier prezidențial Vîlceanu, care susținea că alianța dintre PNL și PSD, impusă de Iohannis în 2021, a fost negociată într-o locație aparținând protocolului SRI.
Ce scenariu electoral se ascunde?
Pe plan politic, Ludovic Orban își exprimă scepticismul față de traiectoria adoptată de președintele Nicușor Dan, în special legătura sa tot mai strânsă cu Partidul Social Democrat. Ca fost membru al echipei prezidențiale, Orban analizează această mișcare ca fiind o manevră strategică: Dan, care a urcat la conducerea statului cu sprijinul formatelor de centru-dreapta, respectiv PNL și USR, pare să se îndrepte către PSD ca principal aliat.
Obiectivul declarat implicit al acestei apropieri este securizarea voturilor pentru un eventual al doilea mandat prezidențial, cu perspectiva de a oferi la schimb puterea executivă.
Orban sugerează că Dan nu înțelege pe deplin dinamica internă a social-democraților și se bazează exclusiv pe fluxurile de informații provenite din aparatul de stat.
Analiza fostului premier indică faptul că recomandarea PSD-ului ca partener viitor a venit, cel mai probabil, din partea serviciilor de informații, care au asigurat că formațiunea stângistă va onora înțelegerile. Nicușor Dan nu avea alte surse de verificare a acestei încrederi.
Astfel, Orban conturează un scenariu în care planul electoral pentru anul 2030 al președintelui este construit pe premisele oferite de SRI, consolidând astfel ipoteza unei influențe excesive a structurilor de forță asupra destinului politic al României.
Alte știri:
Sursă: Cotidianul

