De ce e criticat actualul curriculum?

Rezultatele slabe ale elevilor români la testele PISA 2025 au declanșat o reacție neașteptată din partea Monicăi Tatoiu, fostă educatoare specializată în matematică. În loc de alarmism, experta propune o perspectivă contrară: nu trebuie să fim copleșiți de îngrijorare. Potrivită acesteia, evaluările sunt departe de a fi corecte. Este ca și cum am încerca să comparăm pere cu mere – se aplică standarde inegale, ceea ce distorsionează realitatea.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Contextul publicării datelor este crucial.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a făcut publice scorurile pe 8 septembrie 2026. Analiza relevă o tendință îngrijorătoare, nu doar la nivel național, ci și global: o scădere semnificativă a capacităților academice. Totuși, Tatoiu îi îndeamnă pe părinți să își menină echilibrul emoțional.

Argumentul central este că sistemul de testare în sine este defectuos și reflectă o imagine falsă a educației.

Matematica solidă sau inteligența artificială?

Problema nu stă în lipsa de efort a tinerilor sau într-o degradare a intelectului lor, ci în modul în care sunt concepute structurile de evaluare.

Tatoiu afirmă că procesul de creare a testelor este inadecvat, ducând la rezultate mediocre peste tot. Critica se extinde și asupra curriculumului impus de Banca Mondială încă din 1992, pe care îl consideră o abordare greșită.

Un exemplu concret al absurdității actuale este durata scurtă de trei ani pentru a obține un titlu de inginer, urmat de o mulțime de masterate irelevante, precum cele în „cultivat ceapa”, conform descrierii sale ironice.

Citește și:

Tatoiu pledează pentru o revenire la esență.

Amintește de complexitatea problemelor reale, precum calcularea cantității necesare pentru instalarea panourilor fotovoltaice pe o anumită suprafață, o sarcină care nu se reduce la simpla matematică aplicată astăzi.

Ce ne dezvăluie datele statistice?

Deși se concentrează pe domeniul său de expertiză, declarând că nu este autoritate în limba română, ea consideră că curriculumul actual din România este excelent în matematică.

Recomandarea sa principală către părinți este să continue educarea copiilor conform acestui curriculum matematic solid, pentru a-i pregăti să nu fie depășiți de evoluția inteligenței artificiale. Mesajul este unul de liniștire: panica nu este justificată de calitatea matematicii, ci de alte factori sistemice.

Culpabilul principal, în viziunea sa, este statul român, care nu asigură condițiile financiare și logistice necesare pentru ca profesorii să își poată desfășura activitatea la un standard ridicat.

Datele statistice din raportul PISA 2025 susțin parțial îngrijorările, deși interpretarea lor rămâne subiect de dezbatere. La disciplina de matematică, 52% dintre elevii români cu vârsta de 15 ani nu au atins nivelul minim de competență cerut. Situația este similară și la citire, unde 48% dintre respondenți se află sub pragul de bază. În domeniul științelor, procentul elevilor care nu ating nivelul fundamental este de 46%. Astfel, România se poziționează sub media statelor membre ale OCDE în toate cele trei categorii evaluate, confirmând o tendință descendentă a performanțelor academice.