Și România traversează o criză demografică similară!

Guvernul Meloni a anunțat tăierea a 7.000 de posturi din sistemul școlar italian. Proiectul de buget, aprobat săptămâna trecută, prevede o decimare a personalului: 4.925 poziții didactice și 2.049 funcții administrative dispar începând cu anul școlar 2027-2028.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Aceste măsuri se adaugă la reducerile anterioare din legea bugetului 2025, care a eliminat 5.660 posturi didactice pentru 2025-2026 și 2.174 locuri nedidactice pentru 2026-2027.

Mario Rusconi, din Asociația Națională a Directorilor de Școli (ANP), a avertit pentru La Repubblica că scăderea numărului de elevi nu trebuie să fie pretextul pentru slăbirea sistemului public. Sindicatul UIL critică abordarea guvernamentală: scăderea efectivelor ar fi trebuit folosită pentru a micșora clasele și a îmbunătăți calitatea educației, nu pentru a elimina locuri de muncă.

Estimările oficiale arată că limita de 75% pentru înlocuirea personalului pensionat va genera economii de 336 milioane de euro în 2027-2028. Aceste economii sunt vitale pentru guvernul de dreapta al lui Meloni, care se confruntă cu o marjă bugetară strânsă, limitată de plafoanele UE. Presiunea economică e amplificată de costurile energetice ridicate, care au împins inflația la 5,6% în octombrie.

Contextul demografic explică parțial aceste decizii

Contextul demografic explică parțial aceste decizii. Italia suferă una dintre cele mai severe crize de natalitate din Europa. Numărul elevilor a coborât de la 8,4 milioane în 2017-2018 la 7,7 milioane în 2024-2025. Această tendință descendentă are repercursiuni directe asupra structurii rețelei școlare.

Citește și:

Situația se repetă în România, care traversează o criză demografică similară.

Datele INS din septembrie 2026 arată că populația vârstnică (65+) depășește cea tânără (0-14 ani) cu 39,2%: 4,09 milioane față de 2,94 milioane. La 1 iulie 2026, populația urbană era de 11,88 milioane (scădere de 0,9% față de 2025), iar cea rurală de 9,67 milioane (scădere de 0,02%). Această scădere netă ascunse o dinamică complexă: pierderea naturală prin decese și nașteri scăzute este parțial compensată de migrația.

În fața acestei realități, Guvernul Niculescu a propus o reformă radicală a administrației locale prin comasarea localităților care nu sunt finanțabile independent. Din cele 2.862 de comune existente în 41 de județe, 429 au mai puțin de 1.500 de locuitori și depind exclusiv de bugetul de stat. Primăriile care acceptă voluntar fuziunea vor primi facilități, precum racordarea gratuită la rețelele de apă și gaze. Decizia finală revine locuitorilor, prin referendum. Pentru celelalte comune, care refuză comasarea voluntară, se prevăde o obligare legală începând din 2028. Partidul UDMR se opune ferm, susținând că măsura încălcează drepturile minorităților și amenință cu ruperea acordului politic cu premierul Luca Niculescu.

Structura administrativă a României nu a fost modificată semnificativ de circa 60 de ani, iar Executivul intenționează acum o redesenare completă a hărții teritoriale.