Întârzieri în PNRR și riscuri de pierdere a miliardelor de

Proiectele esențiale sunt în pericol!

România a obținut până în prezent suma de 10,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din totalul alocat.

Ministrul a declarat că, din cele 179 de jaloane și obiective asociate cererilor de plată 5 și 6, în jur de o treime prezintă un risc semnificativ de neîndeplinire. „În prezent, avem aproximativ o treime care sunt complet realizate, o altă treime care se află într-o zonă marcată cu galben, unde mai avem de lucru, dar progresul este promițător, și o treime care are un risc ridicat, ceea ce înseamnă 65 de jaloane și ținte cu probleme din totalul de 179”, a menționat ministrul. „O estimare preliminară sugerează că în jur de o treime din cele 10 miliarde sunt acum supuse acestui risc”, a adăugat Pîslaru.

Întârzierile în implementare afectează inclusiv proiecte esențiale de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, unde termenele de execuție sunt deja foarte strânse.

O analiză realizată la nivel guvernamental arată că cel puțin 14 reforme se confruntă cu întârzieri semnificative, fiecare dintre acestea având potențialul de a genera penalizări ce depășesc 700 de milioane de euro. „Aceste 14 reforme sunt vitale pentru PNRR, fiecare având o valoare a penalizării care variază de la peste 770 de milioane de euro până aproape de un miliard”, a explicat ministrul.

Acesta a subliniat că, începând de acum, se va monitoriza progresul reformelor la fiecare două săptămâni, iar aceste informații vor fi disponibile și pentru public. „Este esențial să mobilizăm societatea pentru a rezolva aceste probleme”, a adăugat Pîslaru.

Când va primi România fondurile?

De asemenea, ministrul a menționat că doar o parte din fondurile suspendate în urma cererii 3 ar putea fi recuperate. „Comisia Europeană nu ne-a oferit o defalcare detaliată a cererii de plată 3, astfel că discutăm despre un total de 800 de milioane de euro, iar estimările mele sugerează că vom recupera aproximativ jumătate din această sumă”, a afirmat Pîslaru.

România ar putea primi, până la sfârșitul lunii aprilie, o decizie din partea Comisiei Europene referitoare la cererile de plată 3 și 4 din PNRR, care totalizează aproape 3 miliarde de euro. Conform declarațiilor ministrului, pentru cererea de plată 3 nu există încă o defalcare oficială a sumelor suspendate pentru fiecare jalon.

Pîslaru a recunoscut că există aspecte „care nu mai pot fi remediate”, ceea ce diminuează șansele de recuperare integrale a fondurilor, cum ar fi cazul super agenției companiilor de stat AMEPIP, care are un jalon în valoare de 440 de milioane de euro.