Inteligența artificială: economisirea timpului și riscul pierderii locurilor de muncă în România

AI economisește timp, dar nu teme locurile de muncă?

Un studiu realizat de Mercury Research, cea mai mare firmă de cercetare de piață din România, a arătat că angajații din țara noastră economisesc, în medie, 19 ore pe lună prin utilizarea inteligenței artificiale. Această sumă corespunde a două zile și jumătate de muncă, un economis semnificativ care reflectă adoptarea tot mai largă a tehnologiilor inteligente în activitățile zilnice.

În ciuda acestui avantaj, majoritatea utilizatorilor nu exprimă îngrijorări privind înlocuirea posturilor de muncă de către mașini inteligente. Conform aceluiași studiu, 71,9% dintre români care folosesc IA în activitatea profesională afirmă că nu au temeri că tehnologia îi va dezlega de job.

Această atitudine contrastează cu percepțiile din alte părți ale Europei, unde riscurile sunt mai accentuate.

În Austria, beneficiile timpului salvate prin inteligență artificială sunt mai modeste comparativ cu cele din România.

Austria: economisire mai mică, încredere mai mare?

Angajații locali raportează o economie de sub opt ore pe lună, adică jumătate din cea înregistrată la nivel național în România. Totuși, chiar și cu acest economis mai mic, nivelul de încredere în neutralitatea tehnologiei față de locurile de muncă este mai mare.

Un sondaj realizat de IPSOS a arătat că 78% dintre angajații austriaci consideră că sarcinile lor actuale nu pot fi complet automatizate sau preluate de sisteme de inteligență artificială.

Această optimism este explicat, parțial, de natura tranziției în care se află economia austriacă. Alexander Zeh, cercetător la Der Standard, a descris această fază ca fiind „o etapă tipică de tranziție”, în care tehnologia este deja prezentă și apreciată pentru utilitatea ei, dar impactul ei pe termen lung asupra pozițiilor de muncă nu este încă clar pentru majoritatea lucrătorilor.

Lituania: conștientizare în creștere a efectelor AI?

În Lituania, începe să devină mai evidentă tendința de analiză a efectelor AI asupra pieței muncii. Experți locali observă o creștere în conștientizarea modului în care automatizarea poate transforma anumite sectoare, deși ritmul schimbării variază semnificativ în funcție de domeniu.

Julia Eisner, specialistă în inteligență artificială care colaborează cu Der Standard, a subliniat că impactul tehnologiei nu este uniform.

În sectoare precum comunicarea și serviciile clienților, adoptarea IA este deja în curs și este văzută ca având un potențial mare. În schimb, în industrie, în special în ramuri precum cea chimică, modificările sunt mai limitate și se aplică doar la sarcini foarte specifice.

Această perspectivă se potrivește cu observațiile făcute în România de către Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.

Costin: economia românească și vulnerabilitatea locurilor

Costin a explicat că structura economică a României joacă un rol crucial în modul în care lucrătorii percep riscul automatizării. El a declarat că „economia României este în continuare o economie rudimentară”, dominată de activități cu valoare locală adăugată scăzută.

În astfel de contexte, multe joburi – fie că se referă la operarii de la bandă în uzine precum Dacia Renault, la lucrătorii drumuri, sau la angajații din domenii precum textile, sănătate, agricultură sau administrație publică – nu sunt percepute ca fiind vulnerabile la înlocuire prin IA.

El a ilustrat acest punct printr-un exemplu concret: dacă se întreba un muncitor de la bandă sau un specialist în construcții de mașini despre economisirea de timp prin AI, Blocul Național Sindical, pe care Costin îl conduce, este a doua cea mai mare confederație sindicală reprezentativă din România. Organizarea regroupează 934 de sindicate și are peste 320.000 de membri activi în sectoare diversificate, inclusiv construcții de mașini, poștă și telecomunicații, electronică, automatizări, industria de apărare, textile, sănătate, agricultură și administrație publică.

Pulse: proiectul transfrontalier de analiză a AI

Această amplă reprezentare permite sindicalului să ofere o imagine detaliată a atitudinilor față de tehnologie în diferite medii de muncă.

Costin a insistat că, din perspectiva acestora, lipsa temei față de AI nu neagă existența ei, ci reflectă o evaluare realistă a ceea ce poate fi efectiv automatizat în condițiile actuale ale economiei naționale.

Articolul în care apar aceste observații a fost produs în cadrul proiectului transfrontalier PULSE, o inițiativă de colaborare între jurnaliști din mai multe state membre ale Uniunii Europene. Ștefania Gheorghe de HotNews (România) a lucrat alături de Michael Mcloughlin din El Confidencial (Spania), Ieva Kniukstiene din Delfi (Lituania), Natascha Ickert din Der Standard (Austria) și Francesca Barca din Voxeurop (Franța).

Prin intermediul acestui parteneriat, s-a putut realiza o analiză comparată a modului în care diferite societăți europene se adaptează la creșterea utilizării inteligenței artificiale, evidențiind atât similarități, cât și diferențe semnificative.