Hărți rare din secolele XVII-XVIII, expuse la Biblioteca Academiei Române

Care este obiectivul principal al acestei manifestări?

La începutul lunii octombrie, mai exact pe data de 5, la ora prânzului, vizitatorii sunt invitați să admire o colecție excepțională de documente cartografice în Sala „Theodor Pallady”, sediul Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul marchează lansarea expozitiei dedicate „Donației Dimitrie N. Ciotori”, care aduce în atenția publicului hărți și planșe realizate în cursul secolelor XVII și XVIII.

Organizatorii au anunțat, printr-un comunicat difuzat marți către agenția AGERPRES, că ceremonia de deschidere va include intervinerea a trei personalități relevante din domeniul academic și cultural.

Printre aceștia se numără profesorul inginer Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul general al instituției, conferențiarul doctor Bogdan Suditu, afiliaț Facultății de Geografie de la Universitatea din București, și doamna doctor Mariana Radu, specialistă în cadrul Cabinetului de Hărți al Bibliotecii Academiei, care a asigurat curatela evenimentului.

Obiectivul central al acestei manifestări este de a oferi accesul publicului la aproximativ 40 de piese cartografice de o importanță istorică majoră, în special pentru studiul spațiului carpato-danubiano-pontic. Aceste materiale provin direct din fondul lăsat moștenire de familia Ciotori.

Deși expunerea fizică se limitează la circa patruzeci de obiecte, întreaga colecție donată, care depășește numărul de 70 de documente cartografice, va fi disponibilizată și în format digital.

O expoziție virtuală, destinată facilitării consultării online, va fi pusă la dispoziția internauturilor pe platforma web a instituției până la încheierea anului curent.

Accesul în sala de expoziție va fi permis zilnic, de luni până vineri, în

Accesul în sala de expoziție va fi permis zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 9:00–14:00, iar vizitarea se va prelungi până pe data de 16 octombrie, intrarea fiind gratuită pentru toți doritorii.

Figura centrală a acestei inițiative este Academicianul Dimitrie N. Ciotori, o personalitate poliedrică a culturii românești din perioada interbelică. Într-o eră definită de transformări politice profunde, acesta a reușit să echilibreze cariera diplomatică cu pasiunea pentru literatură și publicistică. Contribuția sa la patrimoniul național rămâne inestimabilă, fiind concretizată prin transmiterea a peste 70 de hărți de o valoare inestimabilă.

Analizând aceste artefacte, observăm că ele reflectă tendințele generale ale cartografiei europene din secolele XV până în XIX. Lucrările care ilustrează teritoriile Principatelor Române combină eleganța decorativă cu rigurozitatea calculului matematic.

Astfel, harta a evoluat dintr-un simplu desen într-un instrument geopolitic complex, servind simultan ca document istoric fundamental.

Aceste opere nu s-au limitat la delimitarea frontierelor sau redarea reliefului specific spațiului românesc, ci au surprins și perspectiva occidentală asupra zonei, situată la confluența influențelor marilor imperii ale epocii.

Cartografia a fost, de-a lungul secolelor, mult mai mult decât o știință exactă; ea a fost considerată o artă de prestigiu. Piese elaborate de maeștri olandezi, germani, francezi sau italieni se disting printr-o estetică vizuală de o raritate deosebită. Printre numele care au marcat istoria disciplinei se regăsesc Gerardus Mercator, Jodocus Hondius, Giovanni Gastaldi, Gerard Valk, Iustus Danckerts, Herman Moll și John Speed. Moștenirea culturală a acestor mari cartografi europeni este astăzi o sursă inepuizabilă de informații despre schimbările geopolitice și culturale din spațiul românesc, transmise printr-o grafică de excelență.