Gazul din Marea Neagră, vândut unui om de afaceri legat de Rusia

Cine a cumpărat gazul?

Controlul asupra zăcămintelor de gaze din Marea Neagră trece în mâini cu legături directe cu Rusia.

O entitate americană a transferat drepturile asupra activelor energetice offshore din apusul României către un antreprenor olandez cu istorie profesională strâns legată de gigantul rus Gazprom.

Tranzacția, rămasă neanunțată larg în media, a fost efectuată de Black Sea Oil & Gas, companie în care fondul de investiții Carlyle deținea o participație majoritară, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Cumpărătorul este Edward van Kersbergen, un om de afaceri olandez care conduce Mazarine Energy, o firmă de petrol și gaze cu sediu în România, înființată după ce a dobândit licențe de explorare și perimetre de producție de la OMV Petrom, societate la care statul român este acționar.

Detaliul care amplifică tensiunea publică constă în faptul că van Kersbergen este asociat cu Gazprom, companie de stat a Federației Ruse, ceea ce ridică întrebări esențiale privind independența energetică a țării. Până la această tranzacție, zăcămintele Ana și Doina erau exploatate de consorțiul american-european, iar acum controlul asupra a 10 la sută din producția de gaze offshore a schimbat mâna.

Americanii nu au justificat publicamente motivul vânzării unei afaceri extrem de rentabile, în contextul în care prețurile globale ale gazelor și energiei au înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani.

De ce e o problemă?

Reacția analistului Bogdan Chirieac și a jurnalistului Silviu Mânăstire, exprimată în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la România TV, a fost una de șoc.

Este șocant, din punctul meu de vedere.

Trebuie aprofundat subiectul. Statul român nu se poate opune companiei care a vândut, pentru că asta este viața.

Au drept acolo, a afirmat Chirieac.

Mânăstire a întrebat de ce statul nu a cumpărat acea participație, la care Chirieac a răspuns: „Fiindcă statul nu face nimic! Îți ia ție banii, mie, și tuturor și îi risipește. Asta face!”

Dezbaterile au continuat asupra aspectelor strategice. Mânăstire a subliniat ironia situației în care România a cumpărat gaz prin intermediarul Wintershall, o structură din Elveția, în loc să negocieze direct cu Gazprom. Lumea se întreba 'de ce naivii din România o fac prin Wintershall?

Ce spun experții?

De ce nu iau direct de la Gazprom'? Fiindcă Gazpromul nu voia să ne dea gaz direct.

Voia prin pușculița din Elveția, a explicat Chirieac.

Deși olandezul a cumpărat partea germană a structurilor de aprovizionare, România a rămas dependentă de ruși pentru aprovizionarea de gaze.

Discuția a coborât pe planul securității naționale.

Chirieac a remarcat că echipamentele de exploatare din Marea Neagră ar putea fi ținte ușoare pentru ruși, care nu ar fi neapărat să-și atace propria exploatare în acea zonă.

Nu ești pe nicăieri pentru că le-ai dat!

Și securitatea?

E simplu! Le-ai dat cu noi de față și cu guvernele României de față! Noi suntem la ușă.

Când ne dă, atunci ne dă, a subliniat analistul, referindu-se la modul în care statul a cedat controlul.

Mânăstire a întrebat unde sunt instituțiile de securitate în astfel de evenimente.

Chiar dacă în spatele vânzării se află un mare fond de investiții american, precum Carlyle, care deținea 10% din rezervele de gaze, ar fi fost logic să se invite la o discuție, explicând că e vorba de interesele statului român.

În final, se pune întrebarea dacă schimbarea geopolitică globală, marcată de intenția Donald Trump de a se întâlni cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a reîmpărți influența mondială, confirmată pentru luna noiembrie, justifică noile aranjamente. Chirieac a conchis că, în acest context, da, lucrurile s-au schimbat.

Rămâne de văzut cum se va apăra zăcămintea Neptun Deep și ce plan concret are Ministerul Apărării după cinci ani de conflict, întreabă Mânăstire, sugerând o lipsă de strategie clară: Cu ce o să-l apărăm?