FMI avertizează: România trebuie să reducă deficitul în contextul banilor ieftini și al creșterii slabe a economiei

Guvernul face față provocărilor în plus față de ajustarea fiscală?

Într-o conjunctură marcată de dobândzi ridicate și o creștere economică destul de timidă, Fondul Monetar Internațional a transmis un semnal de alarmă către autoritățile românești, sugerând că este nevoie de o redirecționare a politicilor fiscale. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, marjarea dintre venituri și cheltuieli la nivel național ar trebui să se reducă semnificativ în următorii ani. Astfel, deficitul bugetar ar trebui să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026, iar ulterior la 5,8% în 2027.

Totuși, acest ajustament fiscal coincide cu o fazelor de expansiune economică extrem de limitată, care se ridică doar 0,1% în 2026, față de 0,7% în anul precedent, iar prognoza pentru 2027 indică o îmbunătățire moderată, de 2,3%.

Acest context face ca reducerea deficitului să fie una provquoantă, având în vedere că veniturile publice nu pot crește la fel de rapid ca cheltuielile.

Pe lângă ajustarea fiscală, guvernul este confruntat cu provocări suplimentare, printre care creșterea cheltuielilor pentru apărare, care ar urma să ajungă la 1,8% din PIB în 2027, față de 1,5% în 2025. În plus, este esențial să fie menținute investițiile publice, inclusiv proiectele susținute prin fonduri europene. Acestea reprezintă o componentă vitală a politicii economice naționale, oferind sprijin în perioadele în care bugetul are un grad redus de flexibilitate. Cu toate acestea, consumul de energie, transport și alte servicii publice precum sănătatea și sistemul de pensii continuă să reprezinte sarcini grele pentru finanțele statului.

Conform unei analize efectuate de FMI, îmbătrânirea populației, împreună cu cheltuielile pentru apărare și tranziția către o economie verde, vor genera presiuni suplimentare asupra bugetelor publice. Aceste factori pot adăuga până la 4,5% din PIB în economiile europene dezvoltate și până la 5,5% în statele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est până în 2040.

Fără măsuri corrective suplimentare, media datoriei publice din UE ar putea depăși 130% din PIB în deceniul următor. Acesta este un scenariu alarmant, care solicită acțiuni imediate pentru a evita un colaps financiar sistemic.

Dobânzile ridicate complică și mai mult situația?

În acest peisaj dificil, dobânzile mai ridicate reprezintă un factor agravant, având un impact asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra populației.

În zona euro, BCE a calculat că creșterea cheltuielilor pentru apărare, deja planificată în proiecțiile sale, reprezintă aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2025-2028. O mare parte din această creștere, aproximativ 71%, este legată de investiții. De asemenea, FMI prognosează o expansiune economică de 0,9% pentru zona euro în 2026, urmată de 1,2% în 2027.

Pentru România, fondurile europene rămân un element esențial, permițând finanțarea de proiecte de infrastructură, energie și digitalizare fără a încărca în totalitate bugetul național. Cu toate acestea, acestea necesită o gestionare atentă, inclusiv cofinanțare și respectarea termenelor de execuție.

Mai mult, pentru a face față acestor provocări, este necesar să fie găsite modalități de a echilibra creșterea datoriei publice și menținerea unui cadru fiscal sustenabil. Acest echilibru devine din ce în mai important într-o economie care se confruntă cu o creștere încetinită și cu presiuni crescânde asupra finanțelor publice.

În acest context, fiecare decizie fiscală trebuie luată cu o atenție deosebită, având în vedere efectele pe termen lung asupra stabilității economice și sociale a țării.

Astfel, FMI continuă să îndemne guvernele să acorde prioritate reducerii deficitului, chiar dacă acest lucru implică o ajustare dificilă a politicilor fiscale într-un mediu economic complex și incert.