Economia României, încremenită în trimestrul doi din 2026: Doar investițiile au mai salvat tăblița!

Cine a salvat corabia de la scufundare?

Investițiile mențin economia pe linia de plutire, în timp ce consumul populației prăbușește indicatorii.

Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 9 octombrie 2026 confirmă o realitate amară: economia românească a bătut pasul pe loc în intervalul aprilie-iunie. Produsul Intern Brut nu a mișcat niciun milimetru față de primul trimestru al anului.

Când privim însă tabloul complet și comparăm datele cu cele din 2025, lucrurile arată și mai prost: o contracție de 0,2% pe seria brută și o scădere severă, de 1,9%, pe seria ajustată sezonier.

Nu este o surpriză totală. Nici primul trimestru din 2026 nu a fost mai blând, aducând un minus de 0,1% față de finalul anului trecut. Trăgând linie după primele șase luni, economia României s-a strâns cu 0,6% pe seria brută (și cu 1,6% pe cea ajustată). Diferența dintre cele două calcule e simplă: seria brută arată cifrele brute, directe, în timp ce seria ajustată șterge efectele de sezon și zilele libere, oferind o imagine mai fidelă de la un trimestru la altul.

În bani reali, INS a evaluat PIB-ul din trimestrul al doilea la 501,1 miliarde de lei pe seria brută, respectiv 529,7 miliarde de lei pe cea ajustată. Totul în prețuri curente, deși creșterea economică adevărată se măsoară abia după ce scoți din calcul umflarea prețurilor.

Motorul economiei funcționează cu două viteze complet diferite. Pe de o parte, românii au strâns puternic cureaua, iar pe de altă parte, investițiile au pompat masiv bani în piață.

Cheltuielile populației au scăzut cu 3,1% față de primăvara lui 2025, mușcând 1,9 puncte procentuale din PIB. Nici statul nu s-a lăsat mai prejos: consumul public individual a picat cu 1,7%, iar cel colectiv cu 1,5%.

Colacul de salvare a venit din zona investițiilor. Formarea brută de capital fix — indicatorul care măsoară banii băgați în șantiere, utilaje noi și infrastructură — a explodat pur și simplu cu o creștere de 19,9%.

Unde s-a câștigat și unde s-a pierdut greu?

Fără această infuzie, care a adus un plus de 4,3 puncte procentuale la PIB, rezultatul final ar fi fost dezastruos.

În comerțul exterior, lucrurile au mers ceva mai bine pe hârtie. Exporturile au urcat cu 4%, depășind ușor ritmul importurilor (+3%).

Cu toate acestea, gaură comercială rămâne adâncă, pentru că din afară continuăm să cumpărăm mult mai mult decât reușim să vindem.

Șantierele au fost adevăratul motor al economiei în trimestrul doi. Sectorul construcțiilor a sprintat cu o creștere spectaculoasă de 15,4%, aducând un plus de 1,2 puncte procentuale la PIB.

Vești bune au venit și din agricultură, silvicultură și pescuit (+6,1%), dar și din zona activităților recreative și culturale (+12,8%).

Din păcate, restul sectoarelor au tras frâna de mână. Industria a pierdut 3,9%, iar imobiliarele s-au prăbușit de-a dreptul cu 8,3%.

Comerțul, transporturile și sectorul HoReCa au scăzut cu 4,3%, în timp ce domeniul IT, altădată vedeta economiei, a înregistrat un recul de 2,5%. Tot un minus de 2% s-a văzut și în administrația publică, sănătate și educație.

Cifrele prezentate acum de INS reprezintă a doua estimare provizorie și arată ceva mai bine decât calculele din septembrie.

Atunci, statisticienii prognozaseră o scădere brută de 0,4% (revidată acum la 0,2%) și o scădere ajustată de 2% (corectată la 1,9%). Retușurile au fost posibile după ce INS a actualizat datele istorice pentru perioada 2018-2025. Următoarea radiografie oficială a economiei va fi publicată pe 13 noiembrie, când vom afla cum a arătat trimestrul al treilea.