Dan Negru: Sistemul de educație din România face din elevi niște papagali, nu gânditori

Dan Negru a reamintit și propria sa experiență

Dan Negru a publicat o declarație pe Facebook în care critică dur sistemul de educație din România, în urma rezultatelor obținute de elevii naționali la testele PISA 2026. Prezentatorul TV a folosit o metaforă puternică: ne-au strâmbat copiii ca niște mașini de memorare, învățănd să repete informații fără să le înțeleagă sau să le aplice. El a subliniat că problema nu este la tineri — nu e lipsa de efort sau de încredere — ci la structura même a învățământului, care favorizează memorarea mecanică în detrimentul înțelegerii profonde și a aplicării practice.

Într-un ton ironic și autocritic, Dan Negru a spus că el însuși ar obține un rezultat scăzut la PISA și ar fi considerat analfabet funcțional după standardele testului. Nu a făcut această afirmație pentru a-și minuna capacitățile, ci pentru a arăta că dificultățile în înțelegere nu vin întotdeauna de la elev, ci de la modul în care informațiile sunt transmise. A adăugat că mulți adulți din generații mai bătrâne — inclusiv cei care critică performanța elevilor — nu-ar trece ei însuși testele PISA, ceea ce dovedește că problema este sistemică, nu generatională. El a verificat personal acest aspect și a constatat că un procent semnificativ din adulții care judecă sever tinerii ar eșua la aceleași evaluări.

Dan Negru a reamintit și propria sa experiență: până la vârsta de circa treizeci de ani a crezut că eșecurile în înțelegerea unor concepte erau vina lui personal, considerându‑se prost sau necapabil. Dar acum înțelege că eșecul poate fi de asemenea atribuibil celui care explică, nu doar celui care primește informația. Această schimbare de perspectivă l-a dus să condamne ce descrioară ca o campanie de umilire direcționată către copii și tineri, care îi etichetează greșit ca proști sau analfabeți doar pentru că nu au reuşit teste standardizate.

El a subliniat că acești tineri merită curaj și sprijin, nu condamnație, și a exprimat convingerea că aproximativ nouăzeci din sută dintre adulții care îi critică ar eșua la testele PISA dacă-ar fi supuși aceleași condiții. El a adăugat că el însuși a fost parte din această grupă și că, după nota obținută la PISA, se consideră și el analfabet funcțional — nu pentru lipsa de inteligenc, ci pentru că sistemul nu l-a pregătit adecvat pentru tipurile de A mai întors atenția asupra metodei de predare dominante în școli: generația lui, precum și cea actuală, au fost instruite să se comporte ca niște papagali — să reproducă informații fără să le înțeleagă sau să le aplice.

A contrastat această abordare cu ce efectiv testează PISA: capacitatea de a comprinde texte complexe, de a analiza informații și de a rezolva probleme în contexte reale.

În concluzie, a repetat metafora inițială: ne-au strâmbat copiii ca niște

Dan Negru a adăugat că personalități din diverse domenii și generații — exemplificând cu nume precum Killa Fonic, Holograf și Selly — au crescut în același sistem și au fost formate să priorizeze memoria față de înțelegere. A pus o serie de întrebări retorice: câți profesori sau miniștri ai Educației ar trece testele PISA? Implicând că chiar și cei responsabili de reforma sistemului nu ar fi neapărat pregătiți pentru standardele pe care le impun elevilor.

A adăugat o referință la rezultatele oficiale ale PISA 2026, confirmând că elevii români au înregistrat scăderi în toate cele trei domenii evaluate — citire, matematică și științe — și o creștere a raportului de analfabetism funcțional, ceea ce, în opinia lui, confirmă critica sa privind ineficacitatea modelului actual de învățământ.

În final, Dan Negru a invitat publicul să rămână informat prin urmărirea postării sale și a sugerat cititorilor să followeze și platforma Google News pentru actualizări privind dezvoltările în domeniul educației și nu numai. A încheiat postarea cu o referință la un comentariu extern atribuit unui profesor, care afirma că școala trebuie făcută pentru copil, o idee cu care se pare să se alinieze, subliniând nevoia de a recentra educația pe nevoile și dezvoltarea elevului, nu pe performanța la teste standardizate.