Presa germană analizează sistemul de pensii din România și îl compară cu cel din Germania

Cum se compară Pensia II din România cu sistemul german?

Presa germană a luat sub lupă sistemul de pensii din România și l-a pus lângă cel german pentru a vedea unde se potrivește și unde se diferențează. Un articol publicat de portalul Bürger & Geld face această analiză în detaliu, plecând de la reformele recente din România și ajungând la presiunile demografice care apăsă și pe Germania.

Ambele țări se bazează pe un model redistributiv: cei activi plătesc contribuții care finanțează pensiile celor deja la pensionare. Dar modul în care acest sistem este structurat și cât de mult se bazează pe economisiri private face diferența.

Una dintre cele mai evidente distincții este Piloul II. În Germania, angajații și angajatorii plătesc împreună 18,6% din salariul brut pentru asigurarea de pensie, iar această sumă se împarte de obicei la jumătate.

În România, contribuția de asigurări sociale este de 25% din salariul brut, iar din această sumă, 4,75 puncte procentuale merg direct în Piloul II – componentea privată și individuală a sistemului.

Aici, banii se accumulează în conturi personale, se investe pe piețele financiare, dar aduc și riscuri: volatilitatea piețelor, taxele de administrare și momentul în care se primește pensia.

Un punct de referință important este Legea pensiilor nr. 360/2023, aplicată ranging de la 1 septembrie 2024. Această lege a schimbat complet modul de calcul al pensiilor în România.

De ce a mizat Germania pe alt model de pensii decât România?

Nu mai se folosesc metodele vechi, ci s-a trecut la un sistem bazat pe puncte de credit și valoarea punctului de referință.

O nuanță esențială este introducerea punctelor de stabilitate pentru cei cu peste 25 de ani de stagiu contributiv – o măsură care vrea să recunoască și să recompenseze mai echitabil cei care au lucrat mult ani.

Ideea este simplă: pensia trebuie să reflecte mai direct cât ai lucrat și cât ai contribuit.

Germania a ales o altă cale. Nivelul de referință al pensiei brute (înainte de impozitare) este menținut la 48% din salariul mediu până în cel puțin 2031.

La început de acest an, pensiile de stat au primit și o majorare de 4,24% – un efort pentru a menține puterea de cumpărare față de inflație și presiunile demografice.

Ambele țări se confruntă cu aceeași problemă: populații în bătrâneștere și presiuni crescute pe sistemul de repartiție. Dar modul în care echilibrează pilonul public cu cel privat și cum actualizează beneficiile arată două concepții diferite despre ce înseamnă siguranța socială în vârsta a treia.