Ce a prezentat Bolojan la Bruxelles?

Ilie Bolojan, prim‑ministru interimar, a participat joi la întâlnirea anuală a Partidului Popular European (PPE) din Bruxelles.

În cadrul evenimentului, a subliniat nevoia unei guverne responsabile, a reformelor continue și a gestionării prudente a banilor publici, conform Agerpres.

Cu cine a discutat Bolojan la Bruxelles?

Conform comunicatului guvernamental, Bolojan a dialogat cu Manfred Weber, președintele PPE, cu Ursula von der Leyen, liderul Comisiei Europene, și cu alți demnitari europeni. Conversațiile s-au concentrat pe situația actuală din România, pe agenda europeană și pe principalele obstacole economice și de securitate cu care se confruntă UE.

Partenerii români au insistat asupra unui buget european care să asigure resurse suficiente pentru politica de coeziune și pentru Politica Agricomună. De asemenea, s-a cerut alocarea fondurilor pentru modernizarea infrastructurii de transport, a rețelelor energetice și a capacităților de mobilitate militară. Costurile ridicate ale energiei și impactul lor asupra pieței europene au fost puncte centrale ale dezbaterilor.

Cum scade costul energiei?

Pentru a diminua tarifele și a proteja consumatorii și sectorul productiv, Bolojan a propus acțiuni imediate și strategii pe termen lung: stimularea producției locale, extinderea conexiunilor transfrontaliere și diversificarea surselor de aprovizionare. România este văzută ca un partener crucial în asigurarea siguranței energetice continentale, în special prin exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

Proiecțiile indică faptul că, începând cu 2027, România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze naturale din spațiul UE.

Ce potențial au gazele din România?

Combinația cu progresul în domeniul energiei nucleare și renoarea infrastructurii energetice ar putea reduce dependența de importuri și consolida puterea economică a blocului.

Premierul a detaliat riscurile specifice zonei Mării Negre și eforturile de fortificare a graniței orientale a UE, inclusiv protejarea obiectivelor critice.

Loviturile cu droni la adresa navelor comerciale din apropierea litoralului românesc, chiar și în limitele apelor teritoriale, subliniază imperativul de a întări sistemele de monitorizare și apărare.

Care sunt provocările din Marea Neagră?

România a subliniat sprijinul pentru întărirea Flancului Estic și pentru asistența continuă oferită Ucrainei și Republicii Moldova.

România susține ferm traseul european al Moldovei și al Ucrainei și accelerează integrarea țărilor din Balcanii de Vest.

Cum sprijină UE Moldova și Ucraina?

Un proces de extindere condiționat de respectarea criteriilor de aderare ar putea aduce stabilitate și siguranță pe întreg teritoriul regional.

România își va continua dialogul cu partenerii europeni pentru a promova interesele naționale, a întări securitatea energetică și regională și a modela o economie europeană mai competitivă.