România, la un pas

Vești proaste planează asupra economiei românești: o posibilă retrogradare la categoria „junk” ar putea declanșa un efect de domino devastator, în special în sectorul energetic. Această decizie, considerată una dintre cele mai dificile pe viitor, ar risca un declin instantaneu al investițiilor, cu consecințe directe și profunde asupra întregii economii.

Știri de ultimă oră

Arestat după un deceniu de rock la maximum: Vecinii, terorizați de zgomotPeste 35.000 de timișoreni au sărbătorit Ziua OrașuluiCriza din Ceuta: Un oficial marocan explică valul de migranțiTrupa Massive Attack interzisă în Singapore după afișarea drapelului palestinian

Investițiile mai puține sau întârziate ar limita creșterea capacității de producție. Presiunea s-ar reflecta nu doar în prețuri mai mari la energie, ci și în costuri suplimentare suportate de consumatori. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie Inteligentă (AEI), avertizează că un rating de „junk” ar transforma energia dintr-un motor de creștere într-un accelerator al inflației și al declinului economic.

Costuri în creștere pentru energie

Finanțarea proiectelor energetice depinde în mare măsură de credite bancare și de capitalul obținut de pe piețele financiare. Adevărul este că nu doar prețul echipamentelor și costurile de construcție contează, ci și prețul banilor folosiți pentru investiții. „Capitalul nu merge acolo unde sunt cele mai multe promisiuni. Merge acolo unde riscul este cel mai scăzut,” subliniază Chisăliță.

Citește și:

Investitorii, tot mai reticenți

În cazul unei retrogradări la categoria „junk”, investitorii ar putea cere randamente mult mai mari pentru a compensa riscul suplimentar. Mai mult, unele fonduri instituționale ar putea reduce sau chiar retrage extinderea investițiilor în România. Comisia Europeană estimează că, în scenariul cel mai pesimist, costul de risc pentru România ar putea crește semnificativ, afectând direct atractivitatea țării pentru capitalul străin.

Costul finanțării în domeniul energiei ar putea ajunge chiar și la 10%, ceea ce ar însemna pierderi de miliarde de euro în investiții esențiale. O energie mai scumpă se va resimți în întreaga economie, afectând competitivitatea și puterea de cumpărare a cetățenilor.