Audierile miniștrilor lui Mureșan continuă, votul pentru guvern este programat pentru miercuri

Care este programul audierilor și lista candidaților?

Votul final de învestire a guvernului condus de Siegfried Mureșan este fixat pentru miercuri, la ora 13:00. În această zi, premierul desemnat și cabinetul său au nevoie de sprijinul a minimum 233 de parlamentari pentru a obține încrederea legislativului.

Procesul de validare a miniștrilor a intrat marți, 29 septembrie, în a doua zi, cu ședințele de audiere din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Programul de marți începe la 10:00 și se prelungește până la 20:00, când vor fi evaluate candidaturile pentru portofoliile Interne, Proiecte Europene, Muncă, Sănătate, Externe, Justiție, Cultură, Educație, Dezvoltare și Mediu.

Lista miniștrilor care urmează a fi chemați marți include: Mircea Abrudean (Interne), Dragoș Pâslaru (Proiecte Europene), Raluca Turcan (Muncă), Oana Gheorghiu (Sănătate), Oana Țoiu (Externe), Andrea Chiș (Justiție), Ötvös Koppány Bulcsú (Cultură), Mihai Dimian (Educație), Cseke Attila (Dezvoltare) și Diana Buzoianu (Mediu). Fiecare candidat are la dispoziție o oră pentru prezentarea programului său.

Care sunt rezultatele primei zile de audieri?

Rezultatele primei zile de audieri, desfășurate luni, au fost mixte.

Din totalul nominalizaților, doar doi miniștri au reușit să obțină avize pozitive din partea comisiilor de resort. Acești doi oficiali sunt Alexandru Nazare, propus de PNL pentru Ministerul Finanțelor, și Tanczos Barna, indicat de UDMR pentru Ministerul Agriculturii.

Pe de altă parte, patru candidaturi au fost respinse prin avize negative: Sebastian Burduja, propus de PNL pentru Energie; Irineu Darău, din partea USR pentru Economie; Cătălin Drulă, nominalizat de USR pentru Transporturi; și Radu Miruță, propus de USR pentru Apărare.

În contextul negocierilor politice, Siegfried Mureșan a oferit luni un interviu pentru Digi24, unde a estimat că deține în prezent 170 de voturi garantate de cele trei formațiuni care susțin majoritatea: PNL, USR și UDMR. Premierul desemnat a menționat că are și rezultate favorabile din discuțiile purtate cu grupul minorităților, declarându-se „încântat” de acest aspect, deși a precizat că aceștia își vor face cunoscută poziția finală abba în ziua votului, miercuri.

De asemenea, Mureșan a reiterat disponibilitatea sa de a continua dialogul cu Sorin Grindeanu, președintele PSD, pentru a încerca să obțină sprijinul social-democraților.

Ce negociere politice și ce reacții au apărut?

El a argumentat că programul de guvernare prezentat conține numeroase elemente relevante pentru PSD, răspunzând la peste 60 dintre cele 370 de priorități formulate de această formațiune.

Mureșan a subliniat că este deschis la discuții oricând, până la momentul votului din plen.

Reacția din partea PSD a fost una de rezervă. Luni seară, pe România TV, Sorin Grindeanu a afirmat categoric că parlamentarii PSD nu vor acorda niciun vot pentru guvernul Mureșan.

Liderul social-democrat l-a criticat pe premierul desemnat pentru „aroganța” și „tupeul” afișate, acuzându-l că a refuzat un dialog adecvat cu cel mai important partid parlamentar din România.

Grindeanu a considerat că nominalizarea lui Mureșan a reprezentat o pierdere de timp, asigurându-se că cele 127-128 de voturi ale PSD nu vor fi folosite în favoarea noului cabinet.

Care sunt implicațiile juridice și pozițiile partidelor?

Pe plan juridic și politic, deputatul PNL Alexandru Muraru a anunțat că partidul său examinează posibilitatea de a se adresa Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate în cazul în care Parlamentul respinge guvernul. Muraru a explicat, la interviurile Adevărul, că experții constituționaliști ai PNL consideră că, în această situație, dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor devin o obligație imperativă, nu o simplă opțiune personală a șefului statului.

În contrast cu această poziție, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat într-un interviu pentru B1 TV că nu vede alegerile anticipate ca pe o soluție viabilă. Hunor a argumentat că, deoarece electoratul a votat acum aproximativ doi ani, responsabilitatea actuală este și mai mare în contextul conflictelor și disputelor existente. El a insistat că țara trebuie guvernată cu responsabilitate, iar PSD și PNL trebuie să înțeleagă acest lucru.

Hunor a avertizat că, în cazul unor alegeri anticipate, ordinea partidelor se va schimba, AUR urmând să ocupe primul loc, ceea ce ar duce inevitabil la formarea unui guvern în jurul AUR, iar restul formațiunilor ar trece în opoziție.

El a subliniat că, deși poți fi mândru că ești cel mai mare partid din opoziție, acest statut nu aduce beneficii concrete în gestionarea statului.