Am instalat o aplicație primită pe WhatsApp și apoi am pierdut banii din cont

Fraudele bancare te transformă în dator al băncii?

Consumatorii trimit frecvent cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), prezentând cazuri în care au devenit datori băncilor în urma fraudelor efectuate de persoane necunoscute, care au obținut acces la datele personale, parolele și chiar la dispozitivele mobile sau aplicațiile de internet banking. În multe situatii, victimele au fost manipulate prin intermediul aplicațiilor transmise prin canale precum WhatsApp, unde au fost convinsă să instaleze software periculos, ceea ce a dus la pierde semnificative.

Un exemplu relevant este cazul Adrianei H.

din București, care a declarat experților CSALB că a fost țintă unui atac cibernetic realizat prin malware, care a permis controlul la distanță al telefonului ei prin intermediul unei aplicații descărcate prin WhatsApp.

Inițial, fraudătorii au creat un cont bancar online în numele ei și ulterior au solicitat un credit de 29.000 de lei, folosind identitatea ei fără acord.

Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate în mediul online, după ce infractorii exercită o presiune emoțională asupra victimelor, prezentându-se ca reprezentanți ai instituțiilor financiare, a poliției sau chiar a Băncii Naționale a României. Conform analizelor efectuate de CSALB, pagubile generate de aceste acțiuni pot ajunge până la 20.000 de euro.

În anul curent, centrul a înregistrat peste 170 de cereri legate de fraude pe canale bancare, majoritatea descrivând situații în care consumatorii, înșelați prin tehnici de manipulare, s-au confruntat cu solicitări de plată de către bănci pentru împrumuturi pe care nu le-au solicitat ei, ci le-au contractat hackerii folosind datele lor personale.

În cadrul comunicării publice, jurnalistul Dan Popa distribuie în fiecare joi dimineață un newsletter numit „EconoMix”, dedicat temelor financiar-personale, oferind analize, sfaturi și reprezentări grafice pentru a ajuta cititorii să înțeleagă tendințele economice și să-și administreze mai bani bani. Pentru a primi această publicație, persoanele interesate se pot abona printr-un link specific, iar după confirmare prin e-mail, primesc edițiile regulare. Mesajul de bun venit confirmă abonamentul și invită la explorarea conținutului disponibil.

Deși multe cazuri implică fraude realizate de către terți, există și situații în care consumatorii au contractat ei stessi creditele, iar apoi au transferat fondurile spre conturi necunoscute, acționează motivați de dorința de a investi în criptoactive, să cumpere acțiuni sau să acoperă altele datori presunse. În procesele de negociere cu băncile prin CSALB, victimele descriu schemi sofisticate de înșelăciune, iar daunele materiale pot ajunge, conform datelor centrale, la 20.000 de euro.

Totuși, majoritatea acestor cereri de conciliere nu sunt acceptate de bănci, din două motive principale: pe o parte, cazurile sunt în investigare de către poliție, iar pe alta parte, infractorii nu au compromit direct sistemele de securitate ale unităților financiare, ci au exploatat credențialele voluntarily oferite de titolarii conturilor.

În cazul specific al Adrianei H. din București, banca a Fondurile transferate în urma tranzacțiilor pe contul unde ea era titulară au fost redirectate spre contul personal al utilizatorului care a initierea operațiunilor și ulterior folosite.

Banca a subliniat că a procedat în conformitate cu instrucțiunile primite și că, conform legislației vigente, un ordin de plată este considerat valid dacă este executat în acord cu IBAN-ul furnizat de plătitor.

Pentru a proteja identitatea persoanelor afectate, cazurile prezentate de CSALB folosesc nume fictive, dar mențin informații veridice despre județul de proveniență. Scopul acestei prezentări este preventiv: prin detalierea metodelor impiegate de fraudători, se speră să se reducă riscul de repetare a astfel de incidente. Toate solicitările primite de centrul au fost, în final, clasate sau respinse de către bănci, ceea ce reflectă dificultățile victimei în obținerea soluțiilor prin mediere.

Alte testimonianțe oferă detalii suplimentare despre modul în care au avut loc fraudele.

Cum au reușit hoții să fure bani din conturile tale bancare?

Ion R. din Ifov, a relatat că a fost contactat de un individ care s-a prezentat ca angajat al unei bănci comerciale și i-a spus că datele sale au fost folosite pentru a solicita un credit de nevoi personale.

După ce a negat solicitarea, i-a fost indicat să vorbească cu o altă persoană, care a afirmat că face parte din poliție.

Aceasta i-a dus mai departe către un tercer, care s-a prezentat ca reprezentant al BNR și i-a convins să solicite un împrumut de circa 100.000 de lei, să extragă suma în numerar de la un ATM și să o livreze persoanelor pentru a cumpăra criptoactive de la un automat specializat.

Ion a efectuat depozite de 10.000 de lei pe rând, conform instrucțiunilor, și a solicitat chitanțe.

După finalizarea tranzacțiilor, i-a fost spus să cheme două numere de telefon pentru a confirma operațiunile.

Mădălina E. din Iași, a declarat că a fost victima unei fraude bancare complexe, asociată cu furt de identitate, care a dus la contractarea unui credit de nevoi personales în luna iunie 2026. A explicat că consimțământul ei a fost viciat prin manipulare psihologică și că fondurile au fost transferate rapid spre conturi externe, probabil în scopul spălării banilor.

A anunțat incidentul la poliție și la DNSC și a solicitat suspendarea temporară a obligației de plată a ratelor creditului, până la finalizarea investigațiilor penale, precum și evitarea raportării întârzierilor la Biroul de Credit, datorită naturii frauduloase a contractului.

Mihai U. din Prahova, a descris o situație din perioada martie-septembrie, în care, bazat pe o relație de amistățe cu o persoană care a folosit un nume fals și a pretins că este avocat, i-a dat acces la telefonul mobil. Această persoană a intrat în aplicațiile de homebanking, a accesat conturile deschise la trei bănci comerciale și a solicitat emiterea unui card de credit la una dintre ele, efectuând apoi tranzacții neautorizate care i-au causat un prejudiciu de peste 15.000 de lei.

Banca a cerut restituirea sumelor, argumentând că accesul a fost autorizat de către client. Fără alternative, Mihai a acceptat un plan de plată în 36 de rate pentru a evita executarea forțată.

Emil D. din Vrancea, a afirmat că a fost victima unei falsificări de identitate care a dus la contractarea frauduloasă a unui credit de 66.000 de lei, fără acordul sau semnătura sa. Deși a efectuat o verificare video pentru un broker de investiții pe Facebook și pentru o aplicație de investiții, consideră că această acțiune nu echivalează consimțământul pentru creditul luat în numele ei.

Poliția a deschis un dosar penal pentru fals informatic în legătură cu cazul.

Toate aceste povești, fie că provin din raporturile CSALB, fie din declarațiile directe ale victimelor, subliniază o tendință alarmantă: exploatarea credinței și a vulnerabilității psihologice prin intermediul tehnologiei, de către indivizi care se mascăază ca autorități sau profesioniști de încredere. Metodele variă de la instalarea de aplicații malignă prin mesaje de la cunoscuți (sau aparent asa) până la manipulare prin telefon și exploatarea credului în instituții.

Consecințele nu se limitează la pierderi financiare, ci includ și afectarea istoricului creditului, stresul psihologic și dificultățile în recuperarea fondurilor. Conștientizarea și educația rămân instrumentele cele mai eficiente în prevenirea acestor forme moderne de criminalitate.