Ce mesaj secret a trimis Washington ambasadelor din Franța și Norvegia?

Presiunea diplomatică exercitată de Washington asupra partenerilor săi din Occident a atins un nou nivel de intensitate, după ce Statele Unite au cerut explicit reprezentanților Uniunii Europene, Canadei și Lituaniei să părăsească o importantă conferință internațională dedicată luptei cu dezinformarea. Această manevră neobișnuită a fost inițiată de administrația condusă de Donald Trump, care a reacționat brusc la includerea unor sesiuni de discuții în care SUA erau prezentate ca un principal actor în fenomenul de manipulare și interferență informațională.

Conform unor documente interne ale Departamentului de Stat, accesate recent de presă, inițiativa a vizat mai mult decât simpla notificare a nemulțumirii americane, ajungând până la solicitarea retragerii oficiale a delegațiilor din mai multe state aliate.

Evenimentul central, cunoscut sub numele de #Disinfo2026, a avut loc în capitala lituaniană, Vilnius, pe parcursul zilelor de miercuri și joi, respectiv 7 și 8 octombrie 2026. Agenda conferinței a inclus paneluri care au generat o puternică reacție din partea administrației americane, acestea din urmă considerând că se creează o „echivalență falsă” între SUA și adversari externi tradiționali, precum Rusia sau China.

Termenul tehnic utilizat în discursurile de specialitate este FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference), o definiție specifică Uniunii Europene pentru activitățile care distorsionează fluxul de informații publice, adesea prin mijloace digitale.

Deși conceptul a fost elaborat inițial pentru a descrie tacticile Rusiei, organizatorii conferinței au extins aplicația acestuia și pentru Statele Unite, argumentând că Washingtonul joacă un rol activ în interferența informațională globală.

Telegrama emisă de departamentul american de externe a circulat către ambasadele din Franța, Norvegia, România și Polonia, indicând clar poziția Washingtonului. Documentul solicita ca fiecare ambasadă să comunice verbal, nu prin scris, nemulțumirea Statelor Unite față de modul în care sunt percepute contribuțiile americane la dezbaterea publică.

Mai mult, se cerea o evaluare rapidă a gradului de acord al guvernelor respective cu ideea că SUA acționează ca un actor FIMI.

Surse diplomatice au confirmat că această solicitare de retragere a delegațiilor constituie un efort deliberat de a folosi leverage-ul diplomatic pentru a tempera criticile venite din partea cetățenilor europeni și ai americanilor din diaspora, dintre care trei participanți americani au fost implicați direct în sesiunile controversate.

De ce nu au plecat toți partenerii de la conferință, deși au fost solicitați?

Detaliile celor două mese rotunde care au stârnit cele mai mari tensiuni sunt revelatoare pentru intensitatea dezbaterii.

Prima, având titlul provocator „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”, a adunat doi specialiști americani și un fost funcționar CIA, care au analizat mecanismele prin care Statele Unite au devenit o sursă de îngrijorare în spațiul european.

A doua sesiune, denumită „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, a invitat experți juridici să examineze impactul restricțiilor de călătorie impuse de Washington asupra unor personalități europene, considerate ținte ale presiunilor politice.

Aceste exemple concrete au alimentat furia administrației Trump, care a văzut în ele o confirmare a ideii că SUA sunt tratate la fel ca marile puteri ostile.

Deși telegrama a fost adresată unor entități cheie, retragerea nu a fost uniformă. Oficialii din Norvegia, România și Polonia își mențin prezența pe agenda conferinței, în ciuda cererilor informale de reconsiderare a participării. Purătorii de cuvânt ai ministerelor afacerilor externe din aceste trei țări au rămas tăcuți în fața solicitorilor de comentarii, conform informațiilor oferite de Politico. Similar, deși Ministerul Afacerilor Externe al Franței a fost contactat de omologii săi americani, delegația franceză nu a părăsit salonul.

Situația rămâne complexă și polarizată, cu o parte a alianței occidentale încercând să redefinească rolul SUA în ecologia informațională globală, iar cealaltă parte insistând asupra faptului că presiunea americană ascunde adevărata amploare a interferențelor rusești și chineze.

Această epizodă marchează o accelerare vizibilă a campaniei de presiune pe care administrația Trump o duce de ani de zile pe continentul european. Strategia include nu doar critici verbale, ci și intervenții directe în procesele decizionale ale aliaților, sub pretextul protejării libertății de exprimare, standard pe care Washingtonul îl definește adesea mai larg decât îl percep partenerii europeni.

Încercarea de a alinia standardele UE la cele americane a dus la o dinamică în care diplomația devine un instrument de negociere a narativelor, iar retragerea delegațiilor de la #Disinfo2026 rămâne probabil cea mai spectaculoasă manifestare a acestei tensiuni cronice între cele două maluri ale Atlanticului.