70 de miliarde de euro pentru supraviețuire?!

Reuniunea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, încheiată vineri după două zile de foc, s-a soldat cu un eșec usturător: deciziile majore au fost amânate, prinse la mijloc între bătălii politice acerbe. Miza centrală a fost bugetul multianual, un adevărat teren minat unde s-au ciocnit viziuni divergente privind clima, migrația și, mai ales, sprijinul pe termen lung pentru Kiev.

Cu umbra alegerilor recente din Spania și a celor prezidențiale din Franța planând deasupra mesei, liderii au adoptat poziții de fortăreață, făcând orice compromis imposibil.

Prezența fizică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles nu a urnit lucrurile din loc. Deși a cerut aproape dublarea sprijinului financiar, liderul de la Kiev s-a ales doar cu noi runde de aplauze și declarații de susținere, notează Politico.

Într-o conferință de presă tăioasă, Zelenski și-a avertizat omologii că miza este însăși supraviețuirea continentului: fără bani, UE riscă o criză migratorie colosală dacă 20 de milioane de ucraineni vor fi nevoiți să fugă din calea războiului.

„Războiul va costa 155 de miliarde de euro anul viitor. Avem nevoie de încă cel puțin 70 de miliarde de euro din partea voastră – pentru apărare, armament și pentru a menține capacitatea de rezistență”, a tăiat-o scurt Zelenski.

Este o sumă realistă.

Vă cer să găsiți această finanțare. Ne va ajuta să ținem Rusia la distanță.

Această presiune directă a readus în fața reflectoarelor ideea folosirii unei felii din cele aproximativ 300 de miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate în UE. La aproape un an de când opțiunea a fost aruncată la coș din cauza opoziției aprige a Belgiei, Franței și Italiei, mai multe state membre cer acum redeschiderea dosarului.

De unde vin miliardele lipsă?!

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că subiectul a revenit pe masă. Doar că, după ore întregi de polemici, realitatea a lovit zidul: „nimic nu s-a schimbat”, a recunoscut premierul suedez Ulf Kristersson.

„Banii nu sunt pierduți, bet, în opinia mea, nu s-a întâmplat nimic de la ultima noastră discuție pe această temă”, a punctat Kristersson, adăugând că, pe termen scurt, cash-ul pentru Ucraina va trebui să vină din altă parte.

Variantele vehiculate sunt vechi și pline de semne de întrebare: donații de la aliați din afara UE, spargerea pușculiței cu fonduri europene neutilizate sau contractarea unui nou împrumut comun, care să se adauge celui de 90 de miliarde de euro convenit anul trecut. Cert este că liderii au trecut rapid peste gaura neagră din 2027, semnalată de Zelenski, fără să ofere o soluție concretă. Președintele Consiliului European, António Costa, a încercat să dreagă busuioca, dar la finalul summitului nicio opțiune n-a strâns majoritatea necesară.

În paralel, marea hârceagă pe bugetul comunitar a rămas blocată în impas.

Discuțiile vizau spargerea gheții într-un dosar vechi de luni de zile, cu o miză de aproape 2.000 de miliarde de euro pe termen lung.

Președintele francez Emmanuel Macron, al cărui mandat expiră anul viitor, a tras un semnal de alarmă: fără o înțelegere până la finalul lui 2024, va rămâne fără legitimitatea politică necesară semnăturii.

În ciuda orelor nesfârșite de negocieri, tabăra „frugală” condusă de Berlin și blocul „Prietenii coeziunii”, în care se află România și Italia, n-au mișcat un milimetru spre un numitor comun. „Cred că este posibil să luăm o decizie până la sfârșitul anului”, a bravat totuși Macron în fața jurnaliștilor, avertizând că un eșec total ar fi „o abordare nepotrivită din punct de vedere democratic”.