România, ultimul loc din UE în numărul de mamografe pentru screening

De ce România e ultimul loc?

În fiecare an, luna octombrie este dedicată conștientizării publice asupra cancerului mamar, una dintre cele mai frecvente forme de neoplasie la femei în UE.

Eurostat a publicat, vineri, 2 octombrie 2026, statistici care arată o situație îngrijorătoare pentru România, care ocupă poziții extrem de slabe în clasamentele europene privind dotarea cu aparatură specializată și implicarea femeilor în programele de depistare precoce.

Cum stăm în comparație europeană?

România se numără printre cele mai puțin dotate țări din blocul comunitar. În 2024, densitatea mamografeelor disponibile pentru screening a fost de doar 1,1 unitate la fiecare 100.000 de rezidenți. Acest indicator este identic cu cel înregistrat în Polonia, Cehia și Suedia, plasând România într-o grupare de state membre caracterizate printr-o disponibilitate minimă a acestor tehnologii esențiale.

Deficitul acut al infrastructurii medicale evidențiază urgența unor investiții substanțiale în echipamente de diagnosticare avansate.

Câți participă la screening?

Un parc auto de aparate limitat duce inevitabil la prelungirea perioadelor de așteptare pentru pacientele din sistem, diminuând simultan capacitatea rețelei de sănătate de a identifica la timp leziunile maligne în stadiile inițiale.

În contrast, Grecia s-a remarcat cu cea mai mare disponibilitate europeană, având 7,6 unități de mamografie la 100.000 de locuitori, urmată îndeaproape de Cipru, cu 6,9 unități în aceeași categorie statistică.

Ce cauzează lipsa de implicare?

Pe lângă problema dotării materiale, rata de participare la screening rămâne un punct dureros pentru sistemul românesc. Statisticile europene nu includ date clare despre proporția femeilor din România care au beneficiat de o mamografie realizată în cadrul unui program organizat oficial.

În topul ierarhiei, Danemarca, Suedia și Finlanda domină cu rate de screening pentru cancerul de sân care depășesc pragul de 80% dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, care au efectuat testul în ultimii doi ani.

Ce spun datele Eurostat?

În schimb, cele mai scăzute procente de implicare au fost înregistrate în Ungaria (27,2%) și Cipru (29,2%).

Absența României din clasamentul statelor cu o aderență ridicată la prevenție poate fi explicată parțial prin lipsa unei strategii naționale coerente și susținute de promovare a sănătății preventive. Această lacună sugerează existența unor bariere culturale și logistice semnificative, care împiedică accesul facil al populației feminine la serviciile de profilaxie oncologică.