Un pontif la urne?

Robert Francis Prevost, cunoscut astăzi drept Papa Leon al XIV-lea, a făcut un pas inedit în istoria Bisericii: a devenit primul Suveran Pontif care își exercită dreptul de vot într-un scrutin secular. Potrivit informațiilor apărute vineri, 30 octombrie, acesta a solicitat un buletin de vot prin corespondență pentru alegerile „midterms” din Statele Unite.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Deși locuiește la Vatican, Prevost își păstrează cetățenia americană, fiind înregistrat în statul Illinois, unde se pregătește să își exprime opțiunea electorală pentru data de 3 noiembrie.

Kim Fladhammer, șefa biroului electoral din comitatul Will, a confirmat pentru Chicago Sun-Times că numele lui Robert Francis Prevost figurează oficial pe listele de vot. La rândul său, Matt Dietrich, purtătorul de cuvânt al Comisiei Electorale din Illinois, a explicat că legislația statului este extrem de permisivă, eliminând distincția clasică între votul în persoană și cel în absență.

Mai mult, legea UOCAVA, creată inițial pentru militari și cetățeni aflați peste hotare, le oferă acum americanilor din străinătate o cale sigură de a participa la procesul democratic.

În cadrul acestui scrutin, Papa Leon al XIV-lea va decide soarta unor funcții cheie, de la succesiunea senatorului Dick Durbin în Senatul SUA, până la alegerea guvernatorului statului Illinois, JB Pritzker, care vizează un nou mandat. Buletinul său de vot va influența, de asemenea, alegerea judecătorilor și a oficialilor administrativi din comitatul Will.

Istoricul său electoral arată o participare constantă: a votat la primarele republicane din 2012, 2014 și 2016, a bifat alegerile generale din 2012, 2014, 2018 și 2024, dar și primarele democrate din 2008 și 2010.

Citește și:

Ce mize electorale urmărește Papa?

În Illinois, alegătorii nu sunt obligați să fie înscriși într-un partid pentru a vota, ceea ce i-a oferit pontifului libertate totală de mișcare.

Relația dintre Papa Leon al XIV-lea și Donald Trump a fost marcată de tensiuni vizibile.

Cei doi s-au aflat pe poziții divergente în chestiuni sensibile precum conflictul din Iran, criza din Venezuela sau politicile stricte de imigrație. Pontiful a criticat constant deportările în masă și separarea familiilor de migranți, avertizând totodată asupra riscurilor inteligenței artificiale și a pericolelor conflictelor armate.

În aprilie, Trump a stârnit controverse numindu-l pe liderul catolic „groaznic pentru politica externă” și publicând o imagine generată prin IA în care se înfățișa drept Iisus. După luni de critici voalate, Papa a răspuns direct în timpul unui zbor spre Algeria: „Nu mi-e teamă de administrația Trump și nici să vorbesc răspicat despre mesajul Evangheliei, pentru că aceasta este misiunea Bisericii”, a declarat el, citat de Associated Press.

Pe plan personal, pontiful trece printr-o perioadă dificilă. Revenit la Vatican pe 18 octombrie, la doar patru zile după o intervenție chirurgicală pentru extirparea unei părți din plămânul drept, Papa Leon al XIV-lea se recuperează după diagnosticul de adenocarcinom pulmonar.

În ciuda problemelor de sănătate, acesta și-a reluat deja activitățile publice, inclusiv audiențele generale din Piața Sfântul Petru.