Gazele rusești, colacul de salvare al Belgradului

Președintele sârb Aleksandar Vucic și omologul său de la Moscova, Vladimir Putin, au purtat recent o discuție telefonică decisivă. Subiectul principal: prelungirea importurilor de gaze, într-un moment în care Belgradul caută cu disperare să evite o criză energetică, potrivit informațiilor transmise de France Presse.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Serbia rămâne profund dependentă de resursele rusești, o vulnerabilitate care pune presiune pe economia națională. Vechiul contract, semnat pe trei ani, a expirat în vara lui 2025, iar cum autoritățile sârbe nu au reușit încă să parafeze un acord pe termen lung, aprovizionarea a fost susținută prin prelungiri provizorii.

Imediat după apel, Vucic a transmis un mesaj pe Instagram, exprimându-și optimismul că înțelegerea actuală, valabilă până pe 30 septembrie, va fi extinsă pentru a asigura continuitatea fluxului de resurse către consumatori. Mai mult, liderul sârb a dat asigurări că țara sa va păstra tarifele preferențiale: 318 euro (aproximativ 362 de dolari) pentru o mie de metri cubi. O sumă infimă comparativ cu prețul de pe piața liberă, care gravitează în jurul valorii de 868 de euro (988 de dolari).

Citește și:

Presiuni diplomatice și restructurări

Deși își dorește integrarea în Uniunea Europeană, Serbia rămâne o excepție rară pe continent, menținându-și alianța tradițională cu Moscova în plin conflict din Ucraina. Această poziție atrage însă costuri politice și economice, în special din cauza sancțiunilor impuse de Washington asupra Companiei Petroliere a Serbiei (NIS), controlată majoritar de ruși.

Pentru a scăpa de penalizările americane, acționariatul rus trebuie să se retragă complet din companie. De luni bune, se poartă negocieri intense pentru cedarea pachetului de 56% deținut de Moscova către gigantul energetic maghiar MOL. Termenul-limită impus de Washington coincide cu expirarea ultimei derogări, fixată tot pe 30 septembrie. Vucic a confirmat că a discutat și acest subiect cu Putin, sperând într-un deznodământ favorabil.

Acest schimb diplomatic are loc într-un moment de cotitură pentru Vucic. Președintele și-a anunțat demisia, programată pentru 27 septembrie, pentru a candida la funcția de premier. Decizia vine pe fondul alegerilor parlamentare anticipate, convocate după aproape doi ani de proteste studențești masive împotriva corupției.