Cine ar putea prelua puterea în Serbia după prăbușirea lui Vucic

Cine e Dejan Soskic, profesor de economie la Belgrad?

Cine urmează să preia puterea în Serbia după căderea lui Vucic

În urma unui val de nemulțumire populară, inițiat de o mișcare studențască fără lider formal, fostul șef al statului, Aleksandar Vucic, a fost îndepărtat de la conducere în rezultatul unor voturi anticipate desfășate duminică. Acum, toată națiunea e cu ochii ațipați asupra numelui care va fi numit șef al guvernului și asupra componenței altor posturi ministeriale esențiale, în timp ce se conturează noul executiv.

Reuters identifică mai jos câțiva dintre numele de top din lista studenților, conform informațiilor preluare de la news. ro.

Dejan Soskic, fostul șef al băncii centrale, un economist cu un profil de reformator

Dejan Soskic, profesor de economie la Universitatea din Belgrad, a deținut funcția de conducător al băncii centrale în perioada 2010-2012.

A demisionat ca semn de protest față de modificările legislative care, în opinia lui, afectau independența instituției. De ani întregi, el a fost un critic deschis al administrației Vucic. Soskic, care în tinerețe era un pasionat de motociclism, s-a transformat într-un reformator cu un stil blând.

A semănat frecvent slăbiciunile instituționale ale țării sub regimul Vucic.

În 2021, el a afirmat, referindu-se la poziția Serbiei și la scăderea scorurilor în indicatorii internaționali de transparență, că o corupție sistemică este mai răspândită în statul balcanic decât în vecinii lui, și că aceasta descurajează investițiile directe, atât interne, cât și străine.

Vucic și Partidul Progresist Sârb au negat repetat acuzațiile de corupție. Soskic argumentează că o administrare prudentă a finanțelor publice va pune bazele unei creșteri sustenabile a salariilor și pensiilor.

Prese proguvernamentală a atacat bilanțul lui Soskic la conducerea băncii centrale, acuzându-l că a declanșat deprecierea dinarului în timpul mandatului său.

El a justificat deprecierea ca o consecință a schimbărilor obligatorii ale politicii monetare din acea perioadă, nu ca un eșec personal.

În timpul campaniei, pentru a crește competitivitatea exporturilor, Soskic a propus corectarea, adică slăbirea, cursului de schimb al dinarului – aflat într-un regim de flotare controlată față de euro – pentru a face bunurile locale mai ieftine în valută străină.

O alternativă, a sugerat el, ar fi menținerea unui curs fix, mai puternic, dar reducerea costurilor prin scăderea salariilor.

Ilija Srdanovic, cardiologul și profesorul care a devenit candidatul principal al mișcării studențești

Ilija Srdanovic, medic specialist în cardiologie și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad, pasionat de ciclism, a fost numit candidatul de frunte al mișcării studențești odată cu închiderea listei electorale în septembrie. Ascensiunea lui Srdanovic în politica de prim-plan a început în timpul marșurilor anticorupție organizate de studenți, unde a apărut des ca orator. Medicul a luat parte la turul cu bicicleta al mișcării, denumit „Păzitorii Constituției”, care a traversat provincia Vojvodina de Nord. Srdanovic a făcut campanie electorală cu promisiunea unui sistem de sănătate descentralizat, „în serviciul cetățenilor și bazat pe egalitate pentru toți pacienții”.

Dejan Bodiroga, fost baschetist, e susținut de protestatari!

Într-un interviu acordat agenției de știri FoNet din Belgrad, Srdanovic a declarat că scopul său politic este construirea „unei Serbii mai bune, nimic altceva nu contează”, a asigurat el.

Cardiologul a refuzat o invitație din partea lui Vucic de a participa la o dezbatere televizată în timpul campaniei.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a postat marți pe X că a avut o conversație telefonică „bună” cu Srdanovic, subliniind că prioritatea este formarea fără întârziere a unui nou guvern. Unele dintre politicile lui Srdanovic nu constituie o schimbare radicală față de anumite măsuri ale guvernului anterior. El a reiterat poziția „Listei Studenților” conform căreia Kosovo, care și-a proclamat independența față de Serbia în 2008, rămâne o parte integrantă a țării.

În timpul campaniei, el a mai afirmat că integrarea în Uniunea Europeană nu este o prioritate în acest moment și că atenția imediată a viitoarei administrații trebuie să rămână asupra reformelor interne anticorupție și asupra „supraviețuirii existențiale” a națiunii.

Dejan Bodiroga, fostul star al baschetului, susținut puternic de protestatari

Dejan Bodiroga, fostul căpitan al echipei naționale de baschet a Iugoslaviei și actualul președinte al Euroligii, este unul dintre cei mai vizibili oratori publici ai mișcării studențești. El a caracterizat alegerile de duminică ca o luptă „pentru recuperarea unei țări care a fost deturnată”.

Intrarea sa în politică marchează cel mai recent capitol dintr-o viață care a captivat o națiune pasionată de baschet – de la câștigarea a două medalii de aur consecutive la Campionatul Mondial FIBA, în 1998 și 2002, și conducerea echipei iugoslave de atunci către o medalie de argint olimpică la Jocurile de la Atlanta din 1996, până la intrarea în administrația sportivă de vârf după retragerea sa ca jucător în 2007 și numirea sa în funcția de președinte al Euroligii în 2022.

În timpul campaniei electorale, Bodiroga a participat la mitinguri studențești și la dansuri populare în aer liber în localități rurale.

Fanii săi îl aclamau adesea cu un slogan din anii 1990: „Avem un Dumnezeu, numele lui este Bodiroga”.

Radomir Saicic, profesorul de chimie văzut drept candidat la alegerile prezidențiale

Radomir Saicic, profesor de chimie organică și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte (SANU), a fost figura emblematică a victoriei electorale a studenților de duminică, urcând pe podium la sediul acestora după ce Vucic a recunoscut înfrângerea și salutând rezultatul ca pe o „victorie a cetățenilor”. Este specialist în chimie medicinală, iar cercetările sale se concentrează pe sinteza tratamentelor chimioterapeutice și a terapiilor antivirale, inclusiv un proiect special privind COVID-19, în colaborare cu Institutul Pasteur.

Saicic s-a alăturat protestelor anticorupție conduse de studenți care au urmat prăbușirii, în 2024, a acoperișului unei gări din orașul Novi Sad, situat în nordul Serbiei.

El a devenit ținta tabloidelor proguvernamentale după ce a semnat o petiție alături de alți 24 de academicieni prin care se cerea demisia lui Vucic, iar în mai 2026 a părăsit o expoziție organizată de galeria SANU pentru a protesta față de prezența lui Nikola Selakovic, ministrul culturii. În timpul campaniei, el a declarat mulțimilor că Serbia este „ocupată din interior” și a afirmat că este gata să-și pună „chiar și viața” la dispoziția mișcării studențești.

Saicic susține că Kosovo este un „teritoriu ocupat temporar” și sprijină legăturile energetice cu Rusia.

Analizatorii politici și presa locală îl consideră un candidat serios la alegerile prezidențiale, care vor fi declanșate, de asemenea, de recenta demisie a lui Vucic din funcție.