Sunt verile europene un semn al dezastrelor climatice iminente?

În ultimii zece ani, verile din Europa au devenit extrem de uscate și fierbinți, marcate de valurile de căldură timpurie, de înregistrările termice istorice care vin în jos, și un deficit sever de amortizare a generat secetă pedologică extinsă. Potrivit statisticilor, Europa se încălzeşte acum de două ori mai repede decât media globală. Unul dintre cele mai mari șocuri din acest an a fost căderea fluxului Dunării, inclusiv în România. La anumite puncte hidrografice s-a apropiat de scurgerea marelui râu.

În special, există secete și perioade fierbinți în anii 1473, 1540 și 1757.

Istoricii şi meteorologii au plasat acei ani aproape în categoria dezastrelor climatice. Căldura excesivă şi consecinţele secetei au dus la moartea a sute de mii de oameni.

Au fost ani când nimeni nu şi-ar fi dorit să trăiască, momente în care oamenii se zbăteau în umbră. Valul de căldură din 1473 și anul fără iarnă în Europa din 1471, Europa a început să experimenteze veri caniculare, nenaturale, secundare episoadelor de secetă. A fost doar un avertisment pentru ceea ce urma să vină.

În 1473, un val de căldură fără precedent a căzut în întreaga Europă, urmată de o secetă care a îngenuncheat poporul Europei.

A fost un adevărat dezastru care a durat un an și două luni, afectând Europa de Vest, Centrală și de Est, precum și sudul Scandinavia, Irlanda, nordul Italiei și anumite regiuni ale Spaniei.

Cum afectează seceta extremă verile din Europa?

În ceea ce privește durata și extinderea geografică, aceasta a fost probabil cea mai mare și mai severă perioadă de căldură și secetă din Europa din ultimul mileniu. Modelele meteo și efectele lor au fost reconstruite pe baza unor relatări coerente înregistrate în documentele istorice contemporane. Situaţia era atât de gravă, încât nici nu ne putem imagina cum ar fi putut supravieţui unui asemenea cataclism.

În Spania, Elveția, Anglia, Belgia, Țările de Jos, Franța, Polonia, Germania și chiar Principatele Române nu au fost precipitate în iarna anului 1472- 1473. Doar câteva zile ploioase la Metz şi fără fulgi de zăpadă la Basel. Situaţia era atât de gravă, încât cireşele înfloreau de două ori pe an. Asta e noiembrie. Pe la mijlocul lunii, când ninge, cireşele se coc şi pot fi recoltate. În decembrie, tot felul de plante au înflorit, dând oamenilor impresia că Apocalipsa va veni.

Bugetul. ro David Popovici a argumentat statul pentru că a dat banii la doi ani după ce a câştigat premiile. Pretinde că trăieşte mai mult din ceea ce primeşte din bugetul sponsorizării. Aceasta este Ana Maria, fiica lui Cristian Popescu Piedone.

Recent a fost surprinsă de paparazzi şi lăudată pentru apariţia ei din cauza unui val de căldură nenatural, nu a existat aproape deloc iarnă, şi multe plante sau culturi au fost în curs de dezvoltare şi 4-5 luni înainte de termen. La Metz, recolta strugurilor albi a început pe 13 august, iar la Beaune strugurii roșii din soiul Pinot Noir au fost recoltați la 5 septembrie. În împrejurimile Basel, cireşele au început să înflorească încă din martie. Chiar și cei mai înalți munți au rămas fără zăpadă, avocatul Johannes Knebel din Basel a scris în jurnalul său personal.

În vara anului 1473, soarele ardea ca niciodată şi ardea totul.