De ce fructele și legumele devin tot mai scumpe în Europa

De ce cresc prețurile la fructe și legume în Europa?

De ce fructele și legumele devin tot mai scumpe în Europa

O analiză recentă a scos la iveală un adevăr incomod: mecanismele actuale de subvenționare din cadrul Uniunii Europene sunt parțial responsabile pentru scumpirea alimentelor vitale, pe lângă presiunile generate de inflația galopantă și instabilitatea provocată de războiul din Ucraina. Potrivit raportului anual „State of Food Security and Nutrition”, preluat de publicația POLITICO, actuala arhitectură a Politicii Agricole Comune (PAC) favorizează disproporționat cultivatorii de cereale și fermele zootehnice, în detrimentul sectorului horticol, care include legumele, fructele și leguminoasele.

David Laborde, expert în economie agroalimentară în cadrul FAO și coautor al documentului, avertizează că acest sistem acționează ca un impozit mascat asupra produselor nutritive. Inechitatea este accentuată și de deficitul de investiții în tehnologizarea culturilor care necesită multă muncă manuală.

De ce sunt alimentele tot mai scumpe în UE?

În timp ce productivitatea în sectorul cerealelor și al creșterii animalelor a explodat datorită inovațiilor, producția de fructe și legume a rămas în urmă, devenind mai greu de susținut financiar.

Cifrele oferite de FAO subliniază o realitate îngrijorătoare: un cetățean european trebuie să aloce zilnic circa 3,97 dolari pentru o dietă echilibrată, o sumă cu aproximativ un dolar mai mare decât cea calculată în 2021. Creșterea este mult mai abruptă decât media mondială, unde costul hranei sănătoase a urcat cu 25% în aceeași perioadă.

Cum se pot echilibra prețurile la alimente în Europa?

Deși fructele, legumele și leguminoasele constituie 60% din valoarea unei diete corecte, subvențiile europene continuă să favorizeze zahărul, carnea, lactatele și cerealele pentru furaje, care reprezintă doar 13% din costul dietei.

Mai mult, o cercetare publicată în revista Nature confirmă că 80% din fondurile destinate fermierilor europeni sunt direcționate către zootehnie sau culturi furajere.

Pentru a corecta acest dezechilibru, FAO propune o reformă radicală: reorientarea subvențiilor către producătorii de fructe și legume și adoptarea unor tehnologii care să diminueze dependența de munca manuală. Experții recomandă, de asemenea, combaterea risipei alimentare, optimizarea accesului la inputuri agricole și o monitorizare mai transparentă a prețurilor pe întreg lanțul de aprovizionare. Comisia Europeană a lansat deja un Plan de acțiune pentru proteine, menit să diminueze dependența continentului de importuri și să echilibreze balanța producției agricole.